3.8.2013
RO
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
C 225/12
Hotărârea Curții (Camera a patra) din 30 mai 2013 (cerere de decizie preliminară formulată de Administrativen sad Sofia-grad — Bulgaria) — Zuheyr Frayeh Halaf/Darzhavna agentsia za bezhantsite pri Ministerskia savet
(Cauza C-528/11) (1)
(Azil - Regulamentul (CE) nr. 343/2003 - Determinare a statului membru responsabil de examinarea unei cereri de azil prezentate în unul dintre statele membre de către un resortisant al unei țări terțe - Articolul 3 alineatul (2) - Putere de apreciere a statelor membre - Rolul Înaltului Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați - Obligația statelor membre de a invita această instituție să prezinte o opinie - Inexistență)
2013/C 225/19
Limba de procedură: bulgara
Instanța de trimitere
Administrativen sad Sofia-grad
Părțile din procedura principală
Reclamant: Zuheyr Frayeh Halaf
Pârâtă: Darzhavna agentsia za bezhantsite pri Ministerskia savet
Obiectul
Cerere de decizie preliminară — Administrativen sad Sofia-grad — Interpretarea articolului 3 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 343/2003 al Consiliului din 18 februarie 2003 de stabilire a criteriilor și mecanismelor de determinare a statului membru responsabil de examinarea unei cereri de azil prezentate într-unul dintre statele membre de către un resortisant al unei țări terțe (JO L 50, p. 1, Ediție specială, 19/vol. 6, p. 56) — Cerere de azil deja prezentată într-un alt stat membru — Obligația statului membru solicitat de a-și asuma responsabilitatea privind examinarea unei cereri de azil, în temeiul clauzei de suveranitate prevăzute la articolul 3 alineatul (2) din regulamentul menționat, în cazul neconformității cu normele internaționale privind drepturile omului și cu articolul 18 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene a legislației și a practicilor privind azilul ale statului membru responsabil — Legislația statului membru solicitat care nu prevede nici criterii, nici norme de procedură pentru aplicarea clauzei de suveranitate — Probe admisibile privind neconformitatea cu dreptul Uniunii în materie de azil, în ipoteza în care nu există hotărâri ale Curții de Justiție prin care să se constate că prin săvârșirea acestor încălcări, statul membru responsabil în materie de azil nu și-a îndeplinit obligațiile.
Dispozitivul
1.
Articolul 3 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 343/2003 al Consiliului din 18 februarie 2003 de stabilire a criteriilor și mecanismelor de determinare a statului membru responsabil de examinarea unei cereri de azil prezentate într-unul dintre statele membre de către un resortisant al unei țări terțe trebuie interpretat în sensul că permite unui stat membru, pe care criteriile prevăzute în capitolul III din acest regulament nu îl desemnează responsabil, să examineze o cerere de azil chiar în cazul în care nu există nicio împrejurare care să justifice aplicarea clauzei umanitare prevăzute la articolul 15 din regulament. Această posibilitate nu este subordonată împrejurării că statul membru responsabil în temeiul criteriilor menționate nu a răspuns unei cereri de reprimire a solicitantului de azil în cauză.
2.
Statul membru în care se află solicitantul de azil nu este obligat, în cadrul procesului de determinare a statului membru responsabil, să solicite o opinie a Înaltului Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați în cazul în care din documentele acestei organizații rezultă că statul membru pe care criteriile prevăzute în capitolul III din Regulamentul nr. 343/2003 îl desemnează responsabil ar încălca normele dreptului Uniunii în materie de azil.
(1) JO C 370, 17.12.2011.
Full & Egal Universal Law Academy