3.8.2013
RO
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
C 225/19
Hotărârea Curții (Camera a cincea) din 30 mai 2013 (cerere de decizie preliminară formulată de Curtea de Apel Oradea — România) — Scandic Distilleries SA/Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili
(Cauza C-663/11) (1)
(Trimitere preliminară - Directiva 92/12/CEE - Accize - Produse puse în consum într-un stat membru în care accizele au fost plătite - Aceleași produse, transportate în alt stat membru în care accizele au fost de asemenea plătite - Cerere de rambursare a accizelor plătite în primul stat membru - Refuz din cauza neintroducerii cererii înainte de expedierea mărfurilor - Compatibilitate cu dreptul Uniunii)
2013/C 225/32
Limba de procedură: româna
Instanța de trimitere
Curtea de Apel Oradea
Părțile din procedura principală
Reclamantă: Scandic Distilleries SA
Pârâtă: Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili
Obiectul
Cerere de decizie preliminară — Curtea de Apel Oradea — Interpretarea articolului 7 și a articolului 22 alineatul (2) litera (a) din Directiva 92/12/CEE a Consiliului din 25 februarie 1992 privind regimul general al produselor supuse accizelor și privind deținerea, circulația și monitorizarea acestor produse (JO L 76, p. 1, Ediție specială, 09/vol. 1, p. 129) — Refuz al autorităților naționale de a restitui accizele plătite pentru anumite produse eliberate în consum într-un alt stat membru — Nerespectarea obligației expeditorului de a formula cererea de restituire la autoritățile competente din statul său membru înainte de expedierea mărfurilor — Legislație națională care impune prezentarea unei serii de documente care pot fi furnizate numai după livrarea mărfurilor — Criterii de legalitate mai restrictive decât termenul general de cinci ani aplicabil oricărei cereri de restituire — Decădere a comerciantului din dreptul de a obține restituirea — Conformitate cu principiul neutralității fiscale, cu principiul echivalenței și cu principiul efectivității
Dispozitivul
1.
Articolul 22 alineatele (1)-(3) din Directiva 92/12/CEE a Consiliului din 25 februarie 1992 privind regimul general al produselor supuse accizelor și privind deținerea, circulația și monitorizarea acestor produse, astfel cum a fost modificată prin Directiva 92/108/CEE a Consiliului din 14 decembrie 1992, trebuie interpretat în sensul că, în cazul în care produse supuse accizelor și puse în consum într-un stat membru, în care accizele au fost plătite, au fost transportate într-un alt stat membru în care produsele respective sunt supuse accizelor și în care acestea au fost de asemenea plătite, o cerere de rambursare a accizelor plătite în statul membru de plecare nu poate fi respinsă numai pentru motivul că cererea amintită nu a fost formulată înaintea expedierii produselor menționate, ci trebuie analizată în temeiul alineatului (3) al articolului respectiv. În schimb, în cazul în care accizele nu au fost plătite în statul membru de destinație, o astfel de cerere poate fi refuzată în temeiul alineatelor (1) și (2) ale articolului menționat.
(1) JO C 89, 24.3.2012.
Full & Egal Universal Law Academy