10.9.2011
RO
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
C 269/37
Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare introdusă de Elegktiko Synedrio (Grecia) la 7 iulie 2011 — Comisarul Curții de Conturi de pe lângă Ministerului Bunurilor Culturale și Turismului/Serviciul de control al Ministerul Bunurilor Culturale și Turismului și Konstantinos Antonopoulos
(Cauza C-363/11)
2011/C 269/77
Limba de procedură: greaca
Instanța de trimitere
Elegktiko Synedrio
Părțile din acțiunea principală
Reclamant: Comisarul Curții de Conturi de pe lângă Ministerului Bunurilor Culturale și Turismului
Pârâți: Serviciul de control al Ministerul Bunurilor Culturale și Turismului și Konstantinos Antonopoulos
Întrebările preliminare
1.
Acordarea sau neacordarea remunerației lucrătorului pentru perioada în care a absentat de la lucru pe motiv de zile libere pentru activități sindicale constituie o condiție de muncă sau o condiție de încadrare în muncă conform legislației Uniunii? În special, dispozițiile legale care prevăd acordarea de zile libere neremunerate pentru activități sindicale lucrătorilor din sistemul public cu raport de muncă pe durată determinată care nu ocupă un post din schema de personal și sunt membri ai comitetului unei organizații sindicale constituie o „condiție de muncă”, în sensul articolului 137 alineatul (1) litera (b) CE și o „condiție de încadrare în muncă”, în sensul clauzei 4 alineatul (1) din acordul-cadru [Directiva 1999/70/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 privind acordul-cadru cu privire la munca pe durată determinată, încheiat între CES, UNICE și CEEP], sau aceste aspecte țin de remunerație și de dreptul de asociere, care nu fac obiectul dreptului Uniunii?
2.
În cazul în care răspunsul la întrebarea precedentă este afirmativ, un lucrător cu raport de muncă de drept privat pe durată nedeterminată într-un serviciu public, care ocupă un post din schema de personal și desfășoară aceeași activitate ca și un lucrător cu raport de muncă de drept privat pe durată determinată care nu ocupă un post din schema de personal, poate fi eventual „comparabil” cu un astfel de lucrător în sensul clauzei 3 alineatul (2) și al clauzei 4 alineatul (1) din acordul-cadru, sau faptul că Constituția statului (articolul 103) și legile de aplicare a acesteia prevăd pentru acesta un regim de serviciu special [în ceea ce privește încadrarea în muncă și garanțiile speciale în conformitate cu articolul 103 alineatul (3) din Constituție] este suficient pentru ca acesta să fie considerat ca fiind „necomparabil” și, prin urmare, neasimilabil unui lucrător cu raport de drept privat pe durată determinată care nu ocupă un post din schema de personal?
3.
În cazul unui răspuns afirmativ la întrebările de mai sus:
(a)
în cazul în care reiese din prevederile naționale faptul că sunt acordate (până la 9 zile pe lună) zile libere remunerate pentru activități sindicale lucrătorilor din sistemul public cu raport de muncă pe durată nedeterminată care ocupă un post din schema de personal și sunt membri în comitetul unei organizații sindicale de al doilea nivel, în timp ce lucrători care au aceeași calitate sindicală și care lucrează pentru același serviciu public pe durată determinată fără să ocupe un post din schema de personal primesc același număr de zile libere pentru activități sindicale, însă neremunerate, respectiva diferențiere constituie un tratament mai puțin favorabil pentru cea de-a doua categorie de lucrători, în sensul clauzei 4 alineatul (1) din acordul-cadru; și
(b)
aceeași durată limitată din punct de vedere temporal a raportului de muncă a celei de-a doua categorii de lucrători, dar și distincția în funcție de regimul de serviciu în general (nivel de încadrare, promovare, încetare a raportului de muncă), pot constitui motive obiective pentru o astfel de inegalitate?
4.
Diferențierea contestată dintre sindicaliștii care sunt lucrători pe durată nedeterminată cu post din schema de personal într-un serviciu public și cei care au aceeași calitate sindicală și lucrează pentru același serviciu public pe durată determinată fără să ocupe un post din schema de personal constituie o încălcare a principiului nediscriminării în exercitarea drepturilor sindicale, în sensul articolelor 12, 20, 21 și 28 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene sau respectiva diferențiere poate fi justificată de eterogenitatea regimului serviciului lucrătorilor din cele două categorii?
Full & Egal Universal Law Academy