22.10.2011
RO
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
C 311/19
Recurs introdus la 28 iulie 2011 de Comisia Europeană împotriva Hotărârii Tribunalului pronunțate la 17 mai 2011 în cauza T-1/08, Buczek Automotive/Comisia
(Cauza C-405/11 P)
2011/C 311/32
Limba de procedură: polona
Părțile
Recurentă: Comisia Europeană (reprezentanți: A. Stobiecka-Kuik și T. Maxian Rusche, agenți)
Celelalte părți în proces: Buczek Automotive Sp. zoo, Republica Polonă
Concluziile recurentei
—
Anularea Hotărârii Tribunalului din 17 mai 2011 pronunțate în cauza T-1/08, Buczek Automotive Sp. zoo/Comisia, în măsura în care prin aceasta se anulează decizia atacată;
—
soluționarea definitivă a litigiului în ceea ce privește punctele care fac obiectul prezentului recurs;
—
trimiterea cauzei Tribunalului spre rejudecare în ceea ce privește celelalte critici care au fost formulate în cursul procedurii în primă instanță;
—
soluționarea odată cu fondul a cererii privind cheltuielile de judecată.
Motivele și principalele argumente
Comisia invocă două motive de recurs, și anume încălcarea articolului 107 alineatul (1) TFUE, precum și încălcarea articolului 107 alineatul (1) TFUE coroborat cu articolul 296 TFUE și încălcarea Protocolului nr. 8 la Actul de aderare din 2004 privind restructurarea industriei siderurgice poloneze (1) (denumit în continuare „Protocolul nr. 8”).
În primul rând, Tribunalul a încălcat articolul 107 alineatul (1) TFUE, prin faptul că a aplicat o normă juridică greșită cu ocazia aprecierii criteriului referitor la creditorul privat, aplicat de Comisie. Astfel, Tribunalul a constatat că Comisia ar fi fost obligată să calculeze în mod suplimentar avantajele diferitelor modalități de executare și că ar fi trebuit să se realizeze o comparație între durata diferitelor modalități de executare prin care se urmărește recuperarea creanțelor publice. Comisia susține că nu este obligată să efectueze calcule elaborate, ci să țină seama de factorii pe care un creditor privat i-ar lua în considerare la adoptarea deciziei sale.
În plus, Tribunalul a încălcat articolul 107 alineatul (1) TFUE întrucât acesta, în vederea respingerii argumentului referitor la comportamentul creditorului privat, a impus în mod neîntemeiat Comisiei sarcina probei, și anume a impus acesteia obligația de a prezenta mijloace de probă suplimentare, în special cu privire la durata diferitelor proceduri sau la realizarea unei comparații a întinderii efectelor diferitelor modalități sau etape ale unei executări eficiente a creanțelor.
În al doilea rând, Tribunalul a încălcat articolul 107 alineatul (1) TFUE coroborat cu articolul 296 TFUE și Protocolul nr. 8, prin faptul că a considerat în mod neîntemeiat că Comisia nu și-a îndeplinit obligația privind menționarea condițiilor în care ajutoarele ar afecta schimburile dintre statele membre sau ar denatura ori ar amenința să denatureze concurența. Tribunalul nu a ținut deloc seama de faptul că ar trebui să se considere că, în temeiul dreptului primar, și anume al Protocolului nr. 8, care se află la baza deciziei, ajutoarele în cauză denaturează sau amenință să denatureze concurența, motiv pentru care ar fi fost inutilă o motivare suplimentară în cuprinsul deciziei a condițiilor referitoare la schimburile comerciale și la concurență.
(1) Actul privind condițiile de aderare a Republicii Cehe, Republicii Estonia, Republicii Cipru, Republicii Letonia, Republicii Lituania, Republicii Ungare, Republicii Malta, Republicii Polone, Republicii Slovenia și Republicii Slovace și adaptările tratatelor care stau la baza Uniunii Europene (JO 2003, L 236, p. 948).
Full & Egal Universal Law Academy