25.2.2012
RO
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
C 58/5
Acțiune introdusă la 14 decembrie 2011 — Comisia Europeană/Republica Italiană
(Cauza C-641/11)
2012/C 58/06
Limba de procedură: italiana
Părțile
Reclamantă: Comisia Europeană (reprezentanți: G. Rozet și L. Pignataro, agenți)
Pârâtă: Republica Italiană
Concluziile reclamantei
—
Declararea faptului că, prin menținerea unui criteriu prioritar introdus în ceea ce privește alegerea candidaților, întemeiat pe rezidența cu o durată de cel puțin doi ani în provincia Bolzano, astfel cum este prevăzut la articolul 12 din DPR 752/1976, Republica Italiană și-a încălcat obligațiile care îi revin în temeiul articolului 45 TFUE și al articolului 3 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 492/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 aprilie 2011 privind libera circulație a lucrătorilor în cadrul Uniunii (1);
—
obligarea Republicii Italiene la plata cheltuielilor de judecată.
Motivele și principalele argumente
Prin intermediul acțiunii sale, Comisia reproșează introducerea unui criteriu prioritar de alegere a candidaților, întemeiat pe rezidența cu o durată de cel puțin doi ani în provincia Bolzano (Trentino Alto Adige), criteriu care ar fi în contradicție cu obligațiile impuse la articolul 45 TFUE, precum și la articolul 3 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 492/2011. Astfel, Comisia amintește că, potrivit jurisprudenței constante a Curții de Justiție, articolul 45 TFUE referitor la egalitatea de tratament interzice nu numai discriminările evidente, întemeiate pe cetățenie, ci și orice forme disimulate de discriminare care, prin aplicarea altor forme de diferențiere, conduc, în fapt, la același rezultat (a se vedea în special Hotărârea Curții din 26 mai 1996, O’Flynn, C-237/94, Rec., p. I-2617, punctul 17). Aceasta se referă în mod particular la o măsură care operează o distincție întemeiată pe rezidență.
În răspunsul la avizul motivat din 6 august 2010, autoritățile italiene au recunoscut că „clauza privind rezidența prevăzută la articolul 12 din DPR 752/1976 ar putea conține elemente de discriminare indirectă și, prin urmare, ar putea fi în contradicție cu articolul 45 TFUE” și că „[p]entru a soluționa această problemă urmează, desigur, să se modifice textul articolului”. Cu toate acestea, Comisia nu ar fi primit până în prezent nicio informație privind modificarea în cauză și, prin urmare, consideră că cerința rezidenței prevăzută la articolul 12 din DPR 752/1976 ar fi încă în vigoare.
(1) JO L 141, p. 1.
Full & Egal Universal Law Academy