14.12.2013
RO
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
C 367/12
Hotărârea Curții (Camera a treia) din 17 octombrie 2013 (cerere de decizie preliminară formulată de Hof van Cassatie van België — Belgia) — United Antwerp Maritime Agencies (UNAMAR) NV/Navigation Maritime Bulgare
(Cauza C-184/12) (1)
(Convenția de la Roma privind legea aplicabilă obligațiilor contractuale - Articolul 3 și articolul 7 alineatul (2) - Libertate de alegere a părților - Limite - Norme de aplicare imediată - Directiva 86/653/CEE - Agenți comerciali independenți - Contracte de vânzare sau de cumpărare de produse - Rezilierea contractului de agenție de către comitent - Reglementare națională de transpunere care prevede o protecție mai extinsă decât cerințele minime ale directivei și care prevede de asemenea protecția agenților comerciali în cadrul contractelor de furnizare de servicii)
2013/C 367/19
Limba de procedură: olandeza
Instanța de trimitere
Hof van Cassatie van België
Părțile din procedura principală
Reclamantă: United Antwerp Maritime Agencies (UNAMAR) NV
Pârâtă: Navigation Maritime Bulgare
Obiectul
Cerere de decizie preliminară — Hof van Cassatie van België — Interpretarea articolului 3 și a articolului 7 alineatul (2) din Convenția privind legea aplicabilă obligațiilor contractuale, deschisă spre semnare la Roma la 19 iunie 1980 (JO 1980, L 266, p. 1, JO 2007, L 347, p. 3) și a Directivei 86/653/CEE a Consiliului din 18 decembrie 1986 privind coordonarea legislației statelor membre referitoare la agenții comerciali independenți (JO L 382, p. 17, Ediție specială, 06/vol. 1, p. 176) — Libertatea de alegere a părților — Limite — Contract de agenție comercială — Clauză care desemnează ca lege aplicabilă, legea statului comitentului — Sesizarea instanței de la locul unde are sediul agentul comercial
Dispozitivul
Articolul 3 și articolul 7 alineatul (2) din Convenția privind legea aplicabilă obligațiilor contractuale, deschisă spre semnare la Roma la 19 iunie 1980, trebuie interpretate în sensul că aplicarea legii unui stat membru al Uniunii Europene care oferă protecția minimă prevăzută de Directiva 86/653/CEE a Consiliului din 18 decembrie 1986 privind coordonarea legislației statelor membre referitoare la agenții comerciali independenți, aleasă de părțile la un contract de agenție comercială, poate fi înlăturată de instanța sesizată, aflată în alt stat membru, în favoarea lex fori pentru un motiv întemeiat pe caracterul imperativ, în ordinea juridică a acestui din urmă stat membru, al normelor aplicabile situației agenților comerciali independenți numai dacă instanța sesizată constată pe baza unei analize detaliate că, în cadrul acestei transpuneri, legiuitorul statului forului a considerat că este esențial, în ordinea juridică vizată, să acorde agentului comercial o protecție mai extinsă decât cea prevăzută de directiva menționată, ținând seama în această privință de natura și de obiectul unor astfel de dispoziții imperative.
(1) JO C 200, 7.7.2012.
Full & Egal Universal Law Academy