24.3.2012
RO
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
C 89/16
Recurs introdus la 25 ianuarie 2012 de Armando Álvarez, SA împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera a patra) din 16 noiembrie 2011 în cauza T-78/06, Álvarez/Comisia
(Cauza C-36/12)
2012/C 89/25
Limba de procedură: spaniola
Părțile
Recurentă: Armando Álvarez, SA (reprezentanți: E. Garayar Gutiérrez și M. Troncoso Ferrer, avocați)
Cealaltă parte în proces: Comisia Europeană
Concluziile recurentei
Recurenta solicită Curții de Justiție:
—
Admiterea prezentului recurs;
—
anularea Hotărârii Tribunalului din 16 noiembrie 2011, pronunțată în cauza T-78/06, Álvarez/Comisia și, în consecință, Decizia Comisiei C(2005) 4634 final din 30 noiembrie 2005 în cazul COMP/F/38.354 în ceea ce privește răspunderea imputată Armando Álvarez, SA;
—
obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată aferente ambelor procese.
Motivele și principalele argumente
1.
Motivul principal : întemeiat pe eroarea de drept și pe încălcarea dreptului la apărare în analiza răspunderii imputate recurentei pentru săvârșirea încălcării.
Tribunalul impută Armando Álvarez răspunderea încălcării în calitate de participantă directă la înțelegere, primind astfel nu numai motive noi, ci și temeiuri de imputare diferite de cele care figurează în decizia atacată. Pe de altă parte, Tribunalul respinge argumentele din acțiune, considerând că nu sunt suficiente pentru a răsturna prezumția de control efectiv exercitat de Armando Álvarez asupra filialei sale. Cu toate acestea, în decizia sa, Comisia nu stabilește nicio prezumție potrivit căreia controlul filialei ar fi fost exercitat efectiv de către recurentă; prin urmare, nu îi revenea acesteia obligația de a răsturna prezumția, sarcina probei revenind în întregime Comisiei.
Procedând astfel, Tribunalul ar fi aplicat în mod eronat noțiunile de participare la încălcare și de imputare a răspunderii pentru aceasta, și ar fi încălcat dreptul la apărare al recurentei.
2.
Motiv subsidiar , întemeiat pe lipsa de motivare a argumentelor privind lipsa de control efectiv asupra Aspla de către Armando Álvarez.
Cu titlu subsidiar, dacă ar fi să se admită teoria imputării directe a răspunderii Armando Álvarez pentru conduita contrară articolului 101 TFUE, și să se aplice prezumția de răspundere societate-mamă/filială, quod non, Tribunalul se limitează să considere că argumentele invocate de Armando Álvarez nu pun în cauză răspunderea sa, fără a examina argumentele efectiv invocate în cadrul acțiunii în anulare. Prin urmare, hotărârea Tribunalului ar fi afectată de o evidentă lipsă de motivare.
Full & Egal Universal Law Academy