22.9.2012
RO
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
C 287/25
Recurs introdus la 17 iulie 2012 de Mizuno KK împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera a patra) din 8 mai 2012 în cauza T-101/11, Mizuno KK/Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale)
(Cauza C-341/12)
2012/C 287/48
Limba de procedură: germana
Părțile
Recurentă: Mizuno KK (reprezentanți: T. Wessing, T. Raab și H. Lauf, avocați)
Cealaltă parte în proces: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale)
Concluziile recurentei
Recurenta solicită:
—
anularea Hotărârii Tribunalului din 8 mai 2012 pronunțate în cauza T-101/11, precum și a Deciziei Camerei întâi de recurs a Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) din 15 decembrie 2010 — cauza R 0821/2010-1,
—
obligarea celeilalte părți în proces la plata cheltuielilor de judecată efectuate atât în procedura în primă instanță, cât și în recurs.
Motivele și principalele argumente
Recursul formulat este îndreptat împotriva Hotărârii din 8 mai 2012 pronunțate în cauza T-101/11, prin care acesta a respins acțiunea formulată de recurentă împotriva Deciziei Camerei întâi de recurs a Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne din 15 decembrie 2010 (cauza R 821/2010-1) pronunțate într-o procedură de opoziție între Golfino AG și Mizuno KK.
În susținerea recursului, recurenta invocă următoarele motive:
Constatările Tribunalului privind întinderea protecției și caracterul distinctiv ale unei mărci figurative deja existente care constă în litera „G” și în simbolul „+” ar fi eronate în drept. Tribunalul a plecat în mod greșit de la premisa că respectiva combinație a celor două elemente nu ar avea nicio semnificație.
Plecând de la acestea, Tribunalul a constatat în mod greșit existența unui risc de confuzie între marca figurativă existentă și marca figurativă solicitată de recurentă, care conține litera „G”, simbolul „+” și simbolul unei săgeți, prin faptul că la aprecierea similitudinii semnelor nu a avut în vedere impresia generală produsă de cele două mărci, ci impresia produsă de fiecare element component.
Astfel, Tribunalul a prezumat în mod greșit că similitudinea literei „G”, cuprinsă în ambele mărci figurative, este mai importantă decât celelalte elemente componente diferite. Pentru o apreciere mai corectă, Tribunalul nu ar fi trebuit să se bazeze pe litera „G” luată individual, ci numai pe simbolistica generală.
Deși este adevărat că ambele mărci aflate în conflict au la bază vocala g, totuși punctul central al mărcilor îl constituie neîndoielnic reprezentarea grafică, iar nu cea fonetică. Nu se poate admite așadar existența unui risc de confuzie între cele două mărci.
Full & Egal Universal Law Academy