2.2.2013
RO
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
C 32/5
Cerere de decizie preliminară introdusă de Bundesarbeitsgericht (Germania) la 19 noiembrie 2012 — Tevfik Isbir/DB Services GmbH
(Cauza C-522/12)
2013/C 32/06
Limba de procedură: germana
Instanța de trimitere
Bundesarbeitsgericht
Părțile din procedura principală
Reclamant: Tevfik Isbir
Pârâtă: DB Services GmbH
Întrebările preliminare
1.
Noțiunea „salariul minim” prevăzută la articolul 3 alineatul (1) a doua liniuță litera (c) din Directiva 96/71/CE trebuie interpretată în sensul că definește contraprestația acordată de angajator pentru munca prestată de lucrător care, în conformitate cu actele cu putere de lege și actele administrative menționate la articolul 3 alineatul (1) prima teză din directivă sau în conformitate cu convenția colectivă de aplicare generală, trebuie remunerată exclusiv și în totalitate prin plata salariului minim stabilit prin convenția colectivă („prestația obișnuită”) și, prin urmare, pot fi imputate asupra obligației de plată a salariului minim doar plățile efectuate de angajator care compensează această prestație obișnuită și care trebuie puse la dispoziția lucrătorului cel târziu la data scadenței respectivei perioade de plată a salariului?
2.
Noțiunea „salariu minim” prevăzută la articolul 3 alineatul (1) a doua liniuță litera (c) din Directiva 96/71/CE trebuie interpretată în sensul că se opune unor dispoziții sau unor practici naționale potrivit cărora prestațiile efectuate de un angajator nu trebuie să fie considerate parte componentă a salariului minim și, prin urmare, nu trebuie să fie imputate asupra realizării dreptului la salariul minim în cazul în care angajatorul efectuează aceste prestații în temeiul unei obligații care rezultă din convenția colectivă de muncă,
—
care, conform voinței partenerilor sociali și a legiuitorului național sunt destinate să contribuie la crearea unui patrimoniu aflat la dispoziția lucrătorului,
și în acest scop
—
prestațiile lunare plătite de angajator lucrătorului sunt investite pe termen lung, de exemplu sub formă de contribuție pentru crearea de economii, de contribuție la construirea sau la achiziționarea unei locuințe sau de contribuție la o asigurare de viață în capital, și
—
sunt stimulate prin subvenții de stat și prin acordarea de avantaje fiscale, și
—
lucrătorul poate dispune de aceste contribuții numai la sfârșitul unei perioade de mai mulți ani, și
—
cuantumul contribuțiilor ca sumă fixă lunară depinde doar de timpul de lucru convenit, iar nu de remunerația muncii („prestații care contribuie la formarea capitalului”)?
Full & Egal Universal Law Academy