2.2.2013
RO
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
C 32/14
Recurs introdus la 10 decembrie 2012 de Ivan Jurašinović împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera a doua extinsă) din 3 octombrie 2012 în cauza T-465/09, Jurašinović/Consiliul
(Cauza C-576/12 P)
2013/C 32/19
Limba de procedură: franceza
Părțile
Recurent: Ivan Jurašinović (reprezentant: N. Amara-Lebret, avocat)
Cealaltă parte din procedură: Consiliul Uniunii Europene
Concluziile recurentului
—
Anularea deciziei atacate, trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunal sau, în lipsa unei asemenea decizii,
—
anularea deciziei din 22 septembrie 2009 prin care recurentului i-a fost autorizat doar accesul parțial la rapoartele întocmite de observatorii Uniunii Europene prezenți în Croația, în regiunea Knin, între 1 august și 31 august 1995;
—
obligarea Consiliului Uniunii Europene de a autoriza accesul, în formă electronică, la toate documentele pentru care s-a solicitat accesul;
—
obligarea Consiliului Uniunii Europene la plata către recurent a unei sume de 8 000 de euro fără taxe, cu titlu de despăgubiri procedurale, la care se aplică dobânzi egale cu rata dobânzii BCE la data înregistrării cererii introductive.
Motivele și principalele argumente
În susținerea recursului, recurentul invocă trei motive.
În primul rând, recurentul consideră că Tribunalul a încălcat principiul general al dreptului la un proces echitabil, întrucât Tribunalul nu avea posibilitatea să se pronunțe în mod valabil asupra cererii introductive în lipsa examinării prealabile a documentelor pentru care s-a solicitat accesul.
În al doilea rând, recurentul invocă o încălcare a articolului 9 alineatul (1) și a articolului 4 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2001 privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei (1), întrucât, deși articolul 4 alineatul (1) litera (a) prevede posibilitatea respingerii cererii de acces la un document care aduce atingere interesului public în ceea ce privește relațiile internaționale, un asemenea refuz nu poate fi întemeiat pe caracterul sensibil al documentelor care, în lipsa clasificării acestora, nu beneficiază de protecția prevăzută la articolul 9 alineatul (1).
În al treilea rând, recurentul impută Tribunalului săvârșirea unei erori de drept în privința existenței unei divulgări anterioare a documentelor. În măsura în care comunicarea stabilită între Consiliu și Tribunalul Penal Internațional pentru Fosta Iugoslavie poate avea ca temei numai Regulamentul nr. 1049/2001, existența unei divulgări anterioare în favoarea unui pârât având cetățenie europeană, în cadrul unei proceduri penale pendinte în fața Tribunalului Penal Internațional pentru Fosta Iugoslavie, ar impune admiterea cererii.
(1) JO L 145, p. 43, Ediție specială, 01/vol. 3, p. 76.
Full & Egal Universal Law Academy