4.8.2012
RO
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
C 235/14
Acțiune introdusă la 5 iunie 2012 — Vestel Iberia/Comisia
(Cauza T-249/12)
2012/C 235/34
Limba de procedură: engleza
Părțile
Reclamantă: Vestel Iberia, SL (Madrid, Spania) (reprezentanți: P. De Baere și P. Muñiz, avocați)
Pârâtă: Comisia Europeană
Concluziile
—
Anularea Deciziei C(2010) 22 final a Comisiei din 18 ianuarie 2010 prin care se indică autorităților spaniole că este justificat să se ia în considerare a posteriori taxe la import și că scutirea de aceste taxe nu este justificată într-un caz particular (cauza REM 02/08) notificat reclamantului la 12 aprilie 2012;
—
obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
Motivele și principalele argumente
În susținerea acțiunii, reclamanta invocă trei motive.
1.
Primul motiv, prin care reclamanta afirmă
—
că acele taxe vamale au fost înscrise în cont cu încălcarea articolului 220 alineatul (2) litera (b) din Codul vamal comunitar (CVC) (1), din moment ce pârâta a considerat în mod eronat că regulamentele antidumping adoptate împotriva importurilor din țări terțe se aplică automat unor bunuri aflate în liberă circulație în uniunea vamală UE-Turcia și, ca urmare, pârâta în mod eronat nu a informat comercianții că respectivul regulament antidumping era aplicabil de asemenea bunurilor aflate în liberă circulație în uniunea vamală UE-Turcia. În subsidiar, autoritățile turce au săvârșit o eroare când au confirmat că taxele antidumping aplicate bunurilor din țări terțe nu erau aplicabile bunurilor aflate în liberă circulație în uniunea vamală UE-Turcia. În plus, autoritățile vamale spaniole au săvârșit și ele o eroare întrucât au afirmat că bunurile însoțite de un certificat A.TR nu pot fi supuse unor taxe suplimentare sau unor măsuri de protecție a comerțului și nu au informat operatorul economic că importul său din Turcia poate fi supus unor astfel de măsuri, chiar dacă aceste bunuri erau în liberă circulație.
2.
Al doilea motiv, prin care reclamanta afirmă
—
că eroarea săvârșită de autoritățile vamale competente nu putea fi identificată în mod rezonabil de persoana care avea obligația de plată, care a acționat cu bună-credință și a respectat toate prevederile cuprinse în legislația în vigoare referitoare la declarația vamală.
3.
Al treilea motiv, prin care reclamanta afirmă
—
că apreciază că se află într-o situație specială prevăzută de articolul 239 CVC și că nu i se poate imputa o înșelăciune sau o neglijență vădită conform articolului 239 CVC.
(1) Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului din 12 octombrie 1992 de instituire a Codului vamal comunitar (JO L 302, p. 1, Ediție specială, 02/vol. 5, p. 58)
Full & Egal Universal Law Academy