25.8.2014
RO
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
C 282/12
Hotărârea Curții (Camera a treia) din 19 iunie 2014 (cerere de decizie preliminară formulată de Bundespatentgericht – Germania) – Oberbank AG C-217/13), Banco Santander SA (C-218/13), Santander Consumer Bank AG (C-218/13)/Deutscher Sparkassen- und Giroverband eV
(Cauzele C-217/13 și C-218/13) (1)
([Trimitere preliminară - Mărci - Directiva 2008/95/CE - Articolul 3 alineatele (1) și (3) - Marcă constând într-o culoare roșie fără contururi, înregistrată pentru servicii bancare - Cerere de declarare a nulității - Caracter distinctiv dobândit prin utilizare - Probă - Sondaj de opinie - Momentul la care trebuie dobândit caracterul distinctiv prin utilizare - Sarcina probei])
2014/C 282/17
Limba de procedură: germana
Instanța de trimitere
Bundespatentgericht
Părțile din procedura principală
Reclamante: Oberbank AG C-217/13), Banco Santander SA (C-218/13), Santander Consumer Bank AG (C-218/13)
Pârâtă: Deutscher Sparkassen- und Giroverband eV
Dispozitivul
1)
Articolul 3 alineatele (1) și (3) din Directiva 2008/95/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 octombrie 2008 de apropiere a legislațiilor statelor membre cu privire la mărci trebuie interpretat în sensul că se opune unei interpretări a dreptului național potrivit căreia, în procedurile în care se ridică problema dacă o marcă de culoare fără contururi a dobândit caracter distinctiv prin utilizare, este în toate cazurile necesar ca un sondaj de opinie să dea drept rezultat un grad de recunoaștere a acestei mărci de cel puțin 70 %.
2)
Atunci când un stat membru nu a utilizat posibilitatea prevăzută la articolul 3 alineatul (3) a doua teză din Directiva 2008/95, articolul 3 alineatul (3) prima teză din această directivă trebuie interpretat în sensul că, în cadrul unei proceduri de declarare a nulității unei mărci fără caracter distinctiv intrinsec, este necesar, în vederea aprecierii aspectului dacă acea marcă a dobândit caracter distinctiv prin utilizare, să se examineze dacă un asemenea caracter a fost dobândit înainte de data depunerii cererii de înregistrare a acelei mărci. Faptul că titularul mărcii contestate susține că aceasta din urmă a dobândit în orice caz caracter distinctiv prin utilizare după depunerea cererii de înregistrare, însă înainte de înregistrare este lipsit de incidență în această privință.
3)
Atunci când un stat membru nu a utilizat posibilitatea prevăzută la articolul 3 alineatul (3) a doua teză din Directiva 2008/95, articolul 3 alineatul (3) prima teză din directiva menționată trebuie interpretat în sensul că nu se opune ca, în cadrul unei proceduri de declarare a nulității, marca contestată să fie declarată nulă atunci când nu are caracter distinctiv intrinsec, iar titularul acesteia nu reușește să demonstreze că acea marcă dobândise, înainte de data depunerii cererii de înregistrare, un caracter distinctiv prin utilizare.
(1) JO C 189, 29.6.2013.
Full & Egal Universal Law Academy