15.6.2013
RO
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
C 171/18
Recurs introdus la 28 martie 2013 de Fercal — Consultadoria e Serviços, Lda împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera a cincea) din 24 ianuarie 2013 în cauza T-474/09, Fercal/OAPI — Jacson of Scandinavia (Jackson Shoes)
(Cauza C-159/13 P)
2013/C 171/36
Limba de procedură: portugheza
Părțile
Recurentă: Fercal — Consultadoria e Serviços, Lda (reprezentant: A. J. Rodrigues, avocat)
Cealaltă parte din procedură: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (OAPI)
Concluziile recurentei
(a)
anularea Hotărârii Tribunalului (Camera a cincea) pronunțate la 24 ianuarie 2013 și comunicate la 25 ianuarie 2013 în cauza T-474/09 și, pe cale de consecință, anularea Deciziei Camerei a doua de recurs a Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (denumit în continuare „OAPI”) din 18 august 2009, R 1253/2008-2, în procedura de anulare nr. 2004 C (cererea nr. 1 077 858 de înregistrare a mărcii comunitare JACKSON SHOES), decizie care a fost notificată recurentei la 30 septembrie 2009, în conformitate cu dispozițiile dreptului comunitar aplicabile;
(b)
confirmarea astfel a validității mărcii recurentei și menținerea în vigoare a acestei mărci;
(c)
obligarea OAPI la plata cheltuielilor de judecată.
Motivele și principalele argumente
Chiar dacă este adevărat că există similitudini grafice și fonetice între numele JACKSON și JACSON, compararea semnelor aflate în conflict trebuie realizată prin examinarea acestora în ansamblul lor: JACKSON SHOES/JACSON OF SCANDINAVIA AB.
Reiese din cuprinsul articolului 4 alineatul (1) litera (b) din Directiva 89/104/CEE (1) a Consiliului din 21 decembrie 1988 că percepția mărcilor de către consumatorul mediu este determinantă pentru aprecierea globală a riscului de confuzie.
Consumatorul mediu care examinează în mod global semnele aflate în conflict constată cu ușurință că este vorba despre semne distinctive de tipuri diferite: o marcă și un nume comercial — în acest caz, ca urmare a includerii siglei „AB”, care contribuie la excluderea oricărei posibilități ca consumatorul mediu să fie indus în eroare de marca „JACKSON SHOES”.
Potrivit recurentei, acest aspect este important, întrucât articolul 4 alineatul (1) litera (b) din Directiva 89/104/CEE prevede că percepția mărcilor de către consumatorul mediu este determinantă pentru aprecierea globală a riscului de confuzie.
Este vorba despre semne cu funcții bine definite și clar distincte: marca este un semn care permite să se distingă produsele sau serviciile unei întreprinderi de cele ale altor întreprinderi (articolul 4 in fine din regulamentul privind marca comunitară), pe când funcția numelui comercial este de a identifica o întreprindere astfel încât să poată fi deosebită de alte întreprinderi.
Pe de altă parte, folosirea unor nume similare — ceea ce reprezintă o practică curentă în mai multe țări — nu este de natură să creeze un risc de confuzie atunci când aceste nume se combină cu alte elemente, astfel încât consumatorul mediu nu este indus în eroare, și nici nu determină o concurență neloială prin crearea unei confuzii între produsele recurentei și cele ale părții adverse.
Nu se poate recunoaște (pe baza unui simplu nume comercial utilizat în Suedia) dreptul de utilizare exclusivă (cu atât mai puțin în toate statele Uniunii Europene!) a unui nume care este utilizat în mod curent în numeroase alte țări ale Uniunii Europene de mii de persoane și, de asemenea, de alte întreprinderi.
Nu i s poate recunoaște părții adverse nici dreptul de a împiedica recurenta să înregistreze, pentru clasa 25, marca JACKSON SHOES, în condițiile în care, de fapt, au fost deja înregistrate pentru această clasă alte mărci comunitare cu acest nume.
În plus, partea adversă a admis coexistența pe piață a diferitelor mărci enumerate și descrise de recurentă, fără a le contesta și fără a susține că erau de natură să inducă în eroare consumatorul mediu sau că ar exista vreun conflict între ele.
Cine adoptă ca semn distinctiv un element care are un caracter distinctiv redus și care figurează de asemenea în cadrul multor alte semne distinctive ale unor terți nu poate împiedica utilizarea din nou a respectivului semn (sau a unui semn similar) de către terți, combinată cu alte elemente.
Nimic nu împiedică coexistența — care, de altfel, poate fi deja constatată în fapt — a unor semne distinctive care utilizează nume comune similare, cu condiția ca, în ansamblu, să fie posibil ca acestea să fie distinse unele de altele.
Contrar celor susținute de partea adversă, este stabilit că recurenta a prezentat numeroase probe cu privire la existența sa și la activitatea sa comercială, nu numai în întregul spațiu comunitar, ci și în țări din America de Nord și din nordul Africii, chiar dacă nu prin intermediul unui catalog, precum partea adversă, acest catalog fiind redactat exclusiv în limba maternă și, prin urmare, fiind limitat din punct de vedere geografic, ci printr-o practică multilingvă concretizată printr-o prezență la cele mai importante târguri mondiale de încălțăminte.
Marca comunitară JACKSON SHOES nu poate fi confundată cu numele comercial JACSON OF SCANDINAVIA AB, cu atât mai mult cu cât cele două coexistă deja de destul de multă vreme și niciuna dintre părți nu a invocat că a suferit prejudicii ca urmare a respectivei coexistențe și nu a pus în discuție concurența dintre produse, având în vedere în plus că consumatorul, când întâlnește semnele aflate în conflict, constată cu ușurință că este vorba despre o marcă și despre un nume comercial, cu alte cuvinte, în mod indiscutabil, despre două semne distinctive de tipuri diferite.
În plus, astfel cum a recunoscut Tribunalul în hotărârea atacată și cum au admis și părțile, atunci când consumatorul mediu întâlnește respectiva marcă comunitară și respectivul nume comercial, nu este posibilă nicio confuzie între cele două semne. În plus, „[…] la examinarea similitudinii mărcilor, trebuie luată în considerare impresia de ansamblu produsă de acestea” [a se vedea Hotărârea Tribunalului din 12 noiembrie 2009, Spa Monopole/OAPI — De Francesco Import (SpagO), T-438/07, Rep., p. II-4115, punctul 23 și jurisprudența citată].
Pe de altă parte, și aceasta are o importanță capitală în vederea soluționării corecte a prezentului litigiu, intimata, și anume OAPI, a autorizat înregistrarea mai multor mărci care conțineau expresia „JAKSON” pentru a desemna pantofi, astfel încât nu poate face total abstracție de această realitate în momentul în care se pronunță asupra unei cereri de înregistrare a unei noi mărci comunitare cu același nume (curent) „JAKSON”.
Prin faptul că nu a ținut seama de această realitate, OAPI a acționat în mod discreționar și a încălcat principiul egalității.
Hotărârea atacată încalcă dispozițiile articolului 8 alineatul (4) și ale articolului 53 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 (2) al Consiliului din 26 februarie 2009 privind marca comunitară.
(1) Directiva 89/104/CEE a Consiliului din 21 decembrie 1988, Prima directivă de apropiere a legislațiilor statelor membre cu privire la mărci (JO 1989, L 40, p. 1, Ediție specială, 17/vol. 1, p. 92).
(2) JO L 78, p. 1.
Full & Egal Universal Law Academy