ORDONANȚA CURȚII (Camera a noua)
22 aprilie 2015(*)
„Trimitere preliminară – Articolul 99 din Regulamentul de procedură al Curții – Securitatea socială a lucrătorilor migranți – Regulamentul (CE) nr. 883/2004 – Articolul 8 alineatul (1) – Aplicabilitatea convențiilor de securitate socială între state membre – Refugiat repatriat originar dintr‑un stat membru – Realizarea unor perioade de muncă pe teritoriul unui alt stat membru – Cerere de acordare a unei prestații pentru limită de vârstă – Refuz”
În cauza C‑646/13,
având ca obiect o cerere de decizie preliminară formulată în temeiul articolului 267 TFUE de Curtea de Apel Galați (România), prin decizia din 23 octombrie 2013, primită de Curte la 5 decembrie 2013, în procedura
Casa Județeană de Pensii Brăila
împotriva
E.S.,
CURTEA (Camera a noua),
compusă din doamna K. Jürimäe, președinte de cameră (raportor), domnul M. Safjan și doamna A. Prechal, judecători,
avocat general: domnul M. Wathelet,
grefier: domnul A. Calot Escobar,
având în vedere decizia, luată după ascultarea avocatului general, de a se pronunța prin ordonanță motivată, conform articolului 99 din Regulamentul de procedură al Curții,
dă prezenta
Ordonanță
1 Cererea de decizie preliminară privește interpretarea articolului 8 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 883/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială (JO L 166, p. 1, Ediție specială, 05/vol. 7, p. 82), astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 988/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 septembrie 2009 (JO L 284, p. 43, denumit în continuare „Regulamentul nr. 883/2004”).
2 Această cerere a fost formulată în cadrul unui litigiu între Casa Județeană de Pensii Brăila (România) (denumită în continuare „Casa Județeană de Pensii”), pe de o parte, și doamna E.S., pe de altă parte, în legătură cu acordarea unei pensii pentru limită de vârstă acesteia din urmă.
Cadrul juridic
Dreptul Uniunii
3 Articolul 6 din Regulamentul (CEE) nr. 1408/71 al Consiliului din 14 iunie 1971 privind aplicarea regimurilor de securitate socială în raport cu lucrătorii salariați, cu lucrătorii care desfășoară activități independente și cu membrii familiilor acestora care se deplasează în cadrul Comunității, în versiunea modificată și actualizată prin Regulamentul (CE) nr. 118/97 al Consiliului din 2 decembrie 1996 (JO 1997, L 28, p. 1, Ediție specială, 05/vol. 4, p. 35), astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 592/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 iunie 2008 (JO L 177, p. 1, denumit în continuare „Regulamentul nr. 1408/71”), prevedea:
„Sub rezerva dispozițiilor articolelor 7, 8 și 46 alineatul (4), prezentul regulament înlocuiește, cu privire la persoanele și problemele din domeniul său de aplicare, dispozițiile oricărei convenții de securitate socială la care sunt părți:
(a) […] exclusiv două sau mai multe state membre;
[…]”
4 Articolul 7 alineatul (2) litera (c) din acest regulament prevedea:
„Fără a aduce atingere dispozițiilor articolului 6, continuă să se aplice următoarele:
[…]
(c) unele dispoziții ale convențiilor în domeniul securității sociale pe care statele membre le‑au încheiat anterior datei de la care se aplică prezentul regulament, în cazul în care ele sunt mai favorabile beneficiarilor sau dacă ele decurg din împrejurări istorice specifice și au un efect limitat în timp și dacă ele sunt prezentate în anexa III.”
Regulamentul nr. 883/2004
5 În vederea simplificării și a modernizării normelor de coordonare a regimurilor naționale de securitate socială, Regulamentul nr. 883/2004 a abrogat și a înlocuit de la intrarea sa în vigoare, și anume de la 1 mai 2010, Regulamentul nr. 1408/71.
6 Articolul 8 alineatul (1) din Regulamentul nr. 883/2004 prevede:
„În domeniul său de aplicare, prezentul regulament înlocuiește orice convenție de securitate socială aplicabilă între statele membre. Cu toate acestea, anumite dispoziții ale convențiilor de securitate socială realizate de statele membre înainte de data aplicării prezentului regulament continuă să se aplice, în măsura în care acestea sunt mai favorabile pentru beneficiarii lor sau în cazul în care sunt rezultatul unor împrejurări istorice speciale și au un efect limitat în timp. Pentru a rămâne în vigoare, aceste dispoziții trebuie să figureze în anexa II. […]”
Acordul bilateral
7 Acordul bilateral dintre guvernele elen și român, încheiat la 23 februarie 1996, pentru reglementarea definitivă a compensării contribuțiilor de asigurări sociale ale refugiaților politici greci repatriați din România (denumit în continuare „acordul bilateral”) nu figurează nici în anexa III la Regulamentul nr. 1408/71, nici în anexa II la Regulamentul nr. 883/2004.
8 Articolul 1 literele a) și e) din acordul bilateral definește noțiunile „repatriat” și „timp de asigurare” după cum urmează:
„a) repatriat este persoana de origine greacă, stabilită în România după 1 ianuarie 1945, având statutul de refugiat politic, precum și membrii familiei sale, care s‑au întors sau se vor întoarce pentru a‑și stabili domiciliul în Grecia în decurs de 6 ani de la data intrării în vigoare a prezentului acord;
[…]
e) timp de asigurare este perioada pentru care în România s‑au plătit contribuții de asigurări sociale, conform legislației române.”
9 Articolul 2 din acordul bilateral prevede:
„[…]
2. Partea română își asumă plata, către [p]artea elenă, a unei sume forfetare drept compensare pentru plata pensiilor și acoperirea timpului de asigurare ale repatriaților de către [p]artea elenă.
3. Partea elenă își asumă plata pensiilor către pensionarii repatriați și recunoașterea timpului de asigurare realizat în România de persoanele asigurate repatriate, conform legislației elene privind asigurările sociale.”
10 Compensația prevăzută la articolul 2 alineatul 2 din acordul bilateral se ridică, în conformitate cu articolul 3 din acest acord, la 15 milioane de dolari americani (USD).
11 În temeiul articolului 5 din acordul bilateral, „[d]upă achitarea sumei de 15 milioane USD, orice obligație a [p]ărții române privind drepturile de asigurări sociale ale refugiaților politici greci repatriați încetează”.
Litigiul principal și întrebările preliminare
12 Doamna E.S., cetățean român și elen, este căsătorită cu un refugiat politic grec repatriat. Ea este domiciliată în Grecia.
13 În perioada cuprinsă între 19 aprilie 1971 și 21 noiembrie 1988, doamna E.S. a lucrat în România și a cotizat la sistemul public de securitate socială al acestui stat membru. Ea s‑a instalat în Grecia în anul 1989.
14 La 16 iunie 2010, doamna E.S. a adresat autorităților elene o cerere de acordare a unei pensii pentru limită de vârstă în temeiul dispozițiilor Regulamentului nr. 883/2004, care a fost admisă. În vederea calculării pensiei datorate doamnei E.S., aceste autorități au recunoscut însă numai o parte din perioadele de muncă pe care le‑a realizat în România. Autoritățile menționate au transmis de asemenea autorităților române cererea de acordare a unei pensii pentru limită de vârstă depusă de doamna E.S.
15 Prin decizia din 10 august 2011, această cerere a fost respinsă de Casa Județeană de Pensii pentru motivul că, întrucât doamna E.S. era considerată refugiat politic grec repatriat de autoritățile elene, autoritățile române nu aveau, în temeiul articolului 5 din acordul bilateral, nicio obligație de a‑i acorda pensie.
16 Drept urmare, doamna E.S. a formulat o acțiune împotriva acestei decizii la Tribunalul Brăila. Prin hotărârea din 27 martie 2013, această instanță a anulat decizia menționată și a statuat că Regulamentele nr. 1408/71 și nr. 883/2004 erau aplicabile întrucât acordul bilateral nu intra sub incidența derogării prevăzute la articolul 7 alineatul (2) litera (c) din Regulamentul nr. 1408/71 și la articolul 8 alineatul (1) din Regulamentul nr. 883/2004 și că, în orice caz, nu era mai favorabil doamnei E.S.
17 La 9 mai 2013, Casa Județeană de Pensii a atacat cu apel această hotărâre la Curtea de Apel Galați.
18 Aceasta susține, în esență, că dispozițiile Regulamentelor nr. 1408/71 și nr. 883/2004 nu sunt aplicabile în speță ca urmare a existenței acordului bilateral. În conformitate cu acest acord, orice obligație a României față de refugiații politici greci repatriați s‑ar fi stins întrucât acest stat membru și‑a îndeplinit obligația de a plăti 15 milioane USD Republicii Elene.
19 În aceste împrejurări, Curtea de Apel Galați a hotărât să suspende judecarea cauzei și să adreseze Curții următoarele trei întrebări preliminare:
„1) [P]revederile articolului 8 alineatul (1) din Regulamentul (CEE) nr. 883/20041 trebuie interpretate în sensul că înlătură de la aplicare o convenție bilaterală de securitate socială încheiată anterior aplicării regulamentului și care nu figurează în anexa II la regulament, în condițiile în care regimul aplicabil prin convenția bilaterală este mai favorabil asiguratului decât cel care i s‑ar fi aplicat în baza regulamentului?
2) Articolul 8 alineatul (1) din Regulamentul (CEE) nr. 883/2004 impune ca, în aprecierea caracterului mai favorabil al convenției bilaterale, să considerăm că trebuie să ne limităm la interpretarea juridică a acordului bilateral sau și la modalitatea concretă de aplicare a lui (sub aspectul întinderii cuantumului pensiei posibil acordate de fiecare stat, stabilit a plăti în funcție de aplicarea/înlăturarea acordului prin regulament)?
3) Dacă răspunsul la întrebarea nr. 1 este negativ (în sensul că nu este înlăturată aplicarea convenției bilaterale de securitate socială), poate fi considerat mai favorabil, în sensul articolului 8 alineatul (1) din Regulamentul (CEE) nr. 883/2004, un regim juridic în baza căruia un stat semnatar al convenției de securitate socială recunoaște un stagiu de cotizare mai mic decât cel realizat efectiv, acest stat plătește o pensie într‑un cuantum mai mare decât cel la care ar avea dreptul în urma recunoașterii întregului stagiu de cotizare în statul cosemnatar?”
Cu privire la întrebările preliminare
20 Conform articolului 99 din Regulamentul de procedură al Curții, atunci când o întrebare formulată cu titlu preliminar este identică cu o întrebare asupra căreia Curtea s‑a pronunțat deja, Curtea, la propunerea judecătorului raportor și după ascultarea avocatului general, poate oricând să decidă să se pronunțe prin ordonanță motivată.
21 Se impune aplicarea acestei dispoziții în prezenta cauză.
Cu privire la prima întrebare
22 Deși privește Regulamentul nr. 883/2004, care este regulamentul aplicabil ratione temporis în litigiul principal, iar nu Regulamentul nr. 1408/71, prima întrebare este în esență identică cu cea adresată în cauzele care au determinat pronunțarea Hotărârii Balazs și Casa Județeană de Pensii Cluj (C‑401/13 și C‑432/13, EU:C:2015:26). Aceste cauze priveau articolul 6 și articolul 7 alineatul (2) litera (c) din Regulamentul nr. 1408/71, în timp ce prezenta cauză, având în vedere data la care a fost depusă cererea de pensie pentru limită de vârstă, privește articolul 8 alineatul (1) din Regulamentul nr. 883/2004.
23 În această privință, după cum s‑a arătat la punctul 5 din prezenta ordonanță, în vederea simplificării și a modernizării normelor, Regulamentul nr. 883/2004 a abrogat și a înlocuit de la intrarea sa în vigoare, și anume de la 1 mai 2010, Regulamentul nr. 1408/71. Articolul 8 alineatul (1) din Regulamentul nr. 883/2004 a înlocuit astfel articolul 6 și articolul 7 alineatul (2) litera (c) din Regulamentul nr. 1408/71. Aceste dispoziții sunt în esență similare.
24 În consecință, răspunsul pe care Curtea l‑a oferit în Hotărârea Balazs și Casa Județeană de Pensii Cluj (C‑401/13 și C‑432/13, EU:C:2015:26) poate fi transpus și în prezenta cauză.
25 Rezultă că trebuie să se răspundă la prima întrebare că articolul 8 alineatul (1) din Regulamentul nr. 883/2004 trebuie interpretat în sensul că un acord bilateral privind prestațiile de securitate socială ale resortisanților unuia dintre statele semnatare care au avut calitatea de refugiați politici pe teritoriul celuilalt stat semnatar, încheiat la o dată la care unul dintre cele două state semnatare nu aderase încă la Uniunea Europeană și care nu figurează în anexa II la acest regulament, nu rămâne aplicabil situației unor refugiați politici repatriați în statul lor de origine înainte de încheierea acordului bilateral și de intrarea în vigoare a regulamentului menționat.
Cu privire la a doua și la a treia întrebare
26 Având în vedere răspunsul dat la prima întrebare, nu este necesar să se răspundă la a doua și la a treia întrebare.
Cu privire la cheltuielile de judecată
27 Întrucât, în privința părților din litigiul principal, procedura are caracterul unui incident survenit la instanța de trimitere, este de competența acesteia să se pronunțe cu privire la cheltuielile de judecată.
Pentru aceste motive, Curtea (Camera a noua) declară:
Articolul 8 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 883/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 988/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 septembrie 2009, trebuie interpretat în sensul că un acord bilateral privind prestațiile de securitate socială ale resortisanților unuia dintre statele semnatare care au avut calitatea de refugiați politici pe teritoriul celuilalt stat semnatar, încheiat la o dată la care unul dintre cele două state semnatare nu aderase încă la Uniunea Europeană și care nu figurează în anexa II la acest regulament, nu rămâne aplicabil situației unor refugiați politici repatriați în statul lor de origine înainte de încheierea acordului bilateral și de intrarea în vigoare a regulamentului menționat.
Semnături
* Limba de procedură: româna.
Full & Egal Universal Law Academy