26.10.2015
RO
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
C 354/7
Hotărârea Curții (Camera a patra) din 3 septembrie 2015 (cerere de decizie preliminară formulată de Fővárosi Törvényszék – Ungaria) – Iron & Smith kft/Unilever NV
(Cauza C-125/14) (1)
((Trimitere preliminară - Mărci - Înregistrarea unei mărci naționale identice sau similare cu o marcă comunitară anterioară - Marcă comunitară care se bucură de renume în Uniunea Europeană - Întinderea geografică a renumelui))
(2015/C 354/07)
Limba de procedură: maghiara
Instanța de trimitere
Fővárosi Törvényszék
Părțile din procedura principală
Reclamantă: Iron & Smith kft
Pârâtă: Unilever NV
Dispozitivul
1)
Articolul 4 alineatul (3) din Directiva 2008/95/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 octombrie 2008 de apropiere a legislațiilor statelor membre cu privire la mărci trebuie interpretat în sensul că, atunci când renumele unei mărci comunitare anterioare este stabilit într-o parte substanțială a teritoriului Uniunii Europene, care poate coincide eventual cu teritoriul unui singur stat membru, care nu trebuie să fie în mod necesar cel în care a fost depusă o cerere de înregistrare a unei mărci naționale ulterioare, este necesar să se considere că această marcă se bucură de renume în Uniunea Europeană. Criteriile care rezultă din jurisprudență privind utilizarea serioasă a mărcii comunitare nu sunt, ca atare, relevante pentru a stabili existența unui „renume” în sensul articolului 4 alineatul (3) din această directivă.
2)
În cazul în care marca comunitară anterioară a dobândit deja renume într-o parte substanțială a teritoriului Uniunii Europene, însă nu pentru publicul relevant din statul membru în care s-a solicitat înregistrarea mărcii naționale ulterioare vizate de opoziție, titularul mărcii comunitare poate beneficia de protecția instituită la articolul 4 alineatul (3) din Directiva 2008/95 atunci când se dovedește că o parte semnificativă din punct de vedere comercial a publicului menționat cunoaște această marcă, stabilește o legătură între aceasta și marca națională ulterioară și există, ținând seama de toți factorii pertinenți din cauză, fie o atingere efectivă și actuală adusă mărcii comunitare, în sensul acestei dispoziții, fie, în lipsa acesteia, un risc serios ca o asemenea atingere să se producă în viitor.
(1) JO C 175, 10.6.2014.
Full & Egal Universal Law Academy