25.4.2016
RO
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
C 145/6
Hotărârea Curții (Camera a patra) din 25 februarie 2016 (cerere de decizie preliminară formulată de Symvoulio tis Epikrateias – Grecia) – Elliniko Dimosio/Stefanos Stroumpoulis şi alţii
(Cauza C-292/14) (1)
((Trimitere preliminară - Directiva 80/987/CEE - Apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la protecția lucrătorilor salariați în cazul insolvabilității angajatorului - Domeniu de aplicare - Creanțe salariale neachitate ale marinarilor care lucrează la bordul unei nave sub pavilionul unui stat terț - Angajator cu sediul social în acest stat terț - Contract de muncă supus dreptului aceluiași stat terț - Falimentul angajatorului declarat într-un stat membru în care acesta are sediul efectiv - Articolul 1 alineatul (2) - Punctul II A din anexă - Legislație națională care prevede o garantare a creanțelor salariale neachitate ale marinarilor aplicabilă numai în cazul abandonării acestora în străinătate - Nivel de protecție neechivalent cu cel prevăzut de Directiva 80/987))
(2016/C 145/06)
Limba de procedură: greaca
Instanța de trimitere
Symvoulio tis Epikrateias
Părțile din procedura principală
Reclamant: Elliniko Dimosio
Pârâţi: Stefanos Stroumpoulis, Nikolaos Koumpanos, Panagiotis Renieris, Charalampos Renieris, Ioannis Zacharias, Dimitrios Lazarou, Apostolos Chatzisotiriou
Dispozitivul
1)
Directiva 80/987/CEE a Consiliului din 20 octombrie 1980 privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la protecția lucrătorilor salariați în cazul insolvabilității angajatorului trebuie interpretată în sensul că, sub rezerva unei eventuale aplicări a articolului 1 alineatul (2) din această directivă, marinarii cu domiciliul într-un stat membru și care au fost angajați în acest stat de o societate care are sediul social într-un stat terț, dar al cărei sediu efectiv se află în respectivul stat membru, pentru a lucra ca salariați la bordul unei nave de croazieră aflate în proprietatea acestei societăți și care arborează pavilionul acelui stat terț, trebuie, după ce societatea respectivă a fost declarată în stare de faliment de către o instanță din statul membru în cauză potrivit legislației acestuia din urmă, să poată beneficia de protecția pe care o prevede directiva menționată în ceea ce privește creanțele salariale neachitate pe care aceștia le au față de aceeași societate.
2)
Articolul 1 alineatul (2) din Directiva 80/987 trebuie interpretat în sensul că, în ceea ce privește lucrătorii care se află într o situație precum cea a pârâților din litigiul principal, nu constituie o „protecție echivalentă cu cea care rezultă din [această] directivă” în sensul dispoziției menționate o protecție cum este cea prevăzută la articolul 29 din Legea 1220/1981 de completare și de modificare a legislației privind organismul de gestiune a portului din Pireu în cazul abandonării marinarilor în străinătate.
(1) JO C 282, 25.8.2014.
Full & Egal Universal Law Academy