19.1.2015
RO
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
C 16/17
Acțiune introdusă la 30 octombrie 2014 – Comisia Europeană/Republica Federală Germania
(Cauza C-482/14)
(2015/C 016/27)
Limba de procedură: germana
Părțile
Reclamantă: Comisia Europeană (reprezentanți: W. Mölls, J. Hottiaux și T. Maxian Rusche, agenți)
Pârâtă: Republica Federală Germania
Concluziile reclamantei
Reclamanta solicită Curții să decidă următoarele:
1.
Prin faptul că a permis ca fonduri publice plătite pentru exploatarea infrastructurii feroviare să fie transferate pentru prestări de servicii de transport, Republica Federală și-a încălcat obligațiile care îi revin în temeiul articolului 6 alineatul (1) din Directiva 2012/34/UE (1) [articolul 6 alineatul (1) din Directiva 91/440/CEE].
2.
Prin faptul că nu a asigurat ca respectarea interdicției de transfer al fondurilor publice destinate exploatării structurii feroviare pentru prestări de servicii transport să poată fi controlată prin intermediul tipului de contabilitate, Republica Federală și-a încălcat obligațiile care îi revin în articolului 6 alineatul (4) din Directiva 2012/34/UE [articolul 6 alineatul (1) din Directiva 91/440/CEE].
3.
Prin faptul că nu a asigurat ca redevențele din infrastructură să poată fi utilizate exclusiv pentru finanțarea activității antreprenoriale de exploatare a infrastructurii, Republica Federală și-a încălcat obligațiile care îi revin în temeiul articolului 31 alineatul (1) din Directiva 2012/34/UE [articolul 7 alineatul (1) din Directiva 2001/14/CE].
4.
Prin faptul că nu a asigurat ca fondurile publice pentru furnizarea de servicii publice de transport de persoane să fie indicate în mod distinct în conturile corespunzătoare, Republica Federală și-a încălcat obligațiile care îi revin în temeiul articolului 6 alineatul (3) din Directiva 2012/34/UE [articolul 9 alineatul (4) din Directiva 91/440/CEE], precum și al articolului 6 alineatul (1) coroborat cu punctul (5) din anexa la Regulamentul (CE) nr.o1370/2007 (2).
5.
obligarea Republicii Federale Germania la plata cheltuielilor de judecată
Motivele și principalele argumente
În susținerea acțiunii sale, reclamanta invocă următoarele argumente:
Germania admite că grupul Deutsche Bahn poate, datorită convențiilor de repartizare a beneficiilor, să utilizeze venituri rezultate din exploatarea infrastructurii feroviare sub formă de redevențe de infrastructură și de finanțări publice în alte scopuri decât exploatarea infrastructurii. Aceste fonduri au putut fi utilizate în special pentru prestări de servicii de transport, ceea ce contravine articolului 6 alineatul (1) și articolului 31 alineatul (1) din Directiva 2012/34/UE.
În plus, contabilitatea exploatării infrastructurii nu permite să se controleze interdicția de transferare a fondurilor publice pentru prestările servicii de transport. Germania permite acest lucru, ceea ce contravine articolului 6 alineatul (4) din Directiva 2012/34/UE.
În sfârșit, Germania nu asigură că fondurile publice acordate pentru furnizarea de servicii de transport public de persoane sunt indicate separat în conturile corespunzătoare. Acest lucru contravine articolului 6 alineatul (3) din Directiva 2012/34/UE, precum și articolului 6 alineatul (1) coroborat cu punctul (5) din anexa la Regulamentul (CE) nr.o1370/2007.
(1) Directiva 2012/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 noiembrie 2012 privind instituirea spațiului feroviar unic european (JO L 343, p. 32).
(2) Regulamentul CE nr.o1370/2007 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 octombrie 2007 privind serviciile publice de transport feroviar și rutier de călători și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 1191/69 și nr. 1107/70 ale Consiliului (JO L 315, p. 1).
Full & Egal Universal Law Academy