9.2.2015
RO
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
C 46/57
Recurs introdus la 5 decembrie 2014 de Eric Vanhalewyn împotriva Hotărârii din 25 septembrie 2014 a Tribunalului Funcției Publice în cauza F-101/13, Osorio și alții/SEAE
(Cauza T-792/14 P)
(2015/C 046/73)
Limba de procedură: franceza
Părțile
Recurent: Eric Vanhalewyn (Grand Baie, Insulele Mauritius) (reprezentanți: S. Orlandi și T. Martin, avocați)
Cealaltă parte din procedură: Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE)
Concluziile
Recurentul solicită Tribunalului:
—
anularea Hotărârii Tribunalului Funcției Publice a Uniunii Europene (Camera a treia) din 25 septembrie 2014 în cauza F-87/12 (Osorio/SEAE);
—
statuarea prin dispoziții noi după cum urmează:
—
anulează decizia atacată;
—
obligă SEAE la plata cheltuielilor de judecată aferente ambelor proceduri.
Motivele și principalele argumente
Rezultă din cererea introductivă că recurentul solicită anularea Hotărârii Tribunalului Funcției Publice (Camera a treia) din 25 septembrie 2014 pronunțată în cauza F-87/12, Osorio și alții/SEAE.
În susținerea recursului, recurentul invocă trei motive.
1.
Primul motiv întemeiat pe o eroare de drept, întrucât Tribunalul Funcției Publice (denumit în continuare „TFP”) a considerat, pe de o parte, că omisiunea SEAE de a adopta dispoziții generale de aplicare (denumite în continuare „DGA”) a articolului 10 din anexa X la Statutul funcționarilor Uniunii Europene (denumit în continuare „statutul”) era justificată de faptul că SEAE se afla încă, în ceea ce privește aplicarea acestei dispoziții, într-o perioadă de adaptare și, pe de altă parte, că nerespectarea obligației de adopta DGA nu poate fi invocată în mod util de recurent decât dacă acesta demonstrează că AIPN a aplicat respectiva dispoziție în mod arbitrar.
2.
Al doilea motiv întemeiat pe o eroare de drept săvârșită de TFP, întrucât a considerat că SEAE a motivat în mod valabil decizia atacată, deși nu au fost expuse motivele care au determinat AIPN să se îndepărteze de avizul negativ al comitetului pentru personal.
3.
Al treilea motiv întemeiat pe o eroare de drept săvârșită de TFP, întrucât a considerat că AIPN putea, în lipsa unor DGA, să țină seama de alți parametri decât cei prevăzuți de statut pentru a măsura intensitatea dificultății condițiilor de viață în locuri de repartizare a agenților în afara Uniunii Europene.
Full & Egal Universal Law Academy