12.9.2016
RO
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
C 335/23
Hotărârea Curții (Camera a opta) din 14 iulie 2016 (cerere de decizie preliminară formulată de Consiglio di Stato – Italia) – Maria Cristina Elisabetta Ornano/Ministero della Giustizia, Direzione Generale dei Magistrati del Ministero
(Cauza C-335/15) (1)
([Trimitere preliminară - Politica socială - Articolul 119 din Tratatul CE (devenit articolul 141 CE) - Directiva 75/117/CEE - Egalitate de remunerare între lucrătorii de sex masculin și cei de sex feminin - Articolul 1 - Directiva 92/85/CEE - Măsuri pentru promovarea îmbunătățirii securității și a sănătății la locul de muncă în cazul lucrătoarelor gravide, care au născut de curând sau care alăptează - Articolul 11 punctul 2 litera (b) și articolul 11 punctul 3 - Legislație națională care prevede pentru magistrații ordinari o indemnizație pentru cheltuielile pe care aceștia le suportă în exercitarea activității lor profesionale - Inexistența dreptului la această indemnizație pentru un magistrat ordinar de sex feminin în cazul unui concediu de maternitate obligatoriu luat anterior datei de 1 ianuarie 2005])
(2016/C 335/31)
Limba de procedură: italiana
Instanța de trimitere
Consiglio di Stato
Părțile din procedura principală
Reclamantă: Maria Cristina Elisabetta Ornano
Pârâți: Ministero della Giustizia, Direzione Generale dei Magistrati del Ministero
Dispozitivul
Articolul 119 din Tratatul CE (devenit articolul 141 CE), articolul 1 din Directiva 75/117/CEE a Consiliului din 10 februarie 1975 privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la aplicarea principiului egalității de remunerare între lucrătorii de sex masculin și cei de sex feminin, articolul 11 punctul 2 litera (b) din Directiva 92/85/CEE a Consiliului din 19 octombrie 1992 privind introducerea de măsuri pentru promovarea îmbunătățirii securității și a sănătății la locul de muncă în cazul lucrătoarelor gravide, care au născut de curând sau care alăptează [A zecea directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE], precum și articolul 11 punctul 3 din Directiva 92/85 trebuie interpretate în sensul că, în ipoteza în care statul membru în cauză nu a prevăzut menținerea tuturor elementelor remunerației la care un magistrat ordinar de sex feminin avea dreptul anterior concediului său de maternitate, acestea nu se opun unei reglementări naționale precum cea în discuție în litigiul principal, potrivit căreia, în cazul unei perioade de concediu de maternitate obligatoriu anterioare datei de 1 ianuarie 2005, un magistrat ordinar de sex feminin este exclus de la beneficiul unei indemnizații pentru cheltuielile pe care magistrații ordinari le suportă în exercitarea activității lor profesionale, cu condiția ca lucrătoarea respectivă să fi beneficiat în acea perioadă de un venit în cuantum cel puțin echivalent cu cel al prestației prevăzute de legislația națională în materie de securitate socială pe care ar fi primit o în cazul unei întreruperi a activității sale din motive de sănătate, aspect a cărui verificare este de competența instanței de trimitere.
(1) JO C 294, 7.9.2015.
Full & Egal Universal Law Academy