15.5.2017
RO
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
C 151/9
Hotărârea Curții (Camera a doua) din 15 martie 2017 (cerere de decizie preliminară formulată de College van Beroep voor het Bedrijfsleven – Țările de Jos) – Tele2 (Netherlands) BV, Ziggo BV, Vodafone Libertel BV/Autoriteit Consument en Markt (ACM)
(Cauza C-536/15) (1)
([Trimitere preliminară - Rețele și servicii de comunicații electronice - Directiva 2002/22/CE - Articolul 25 alineatul (2) - Servicii de informații privind abonații și de registre de abonați - Directiva 2002/58/CE - Articolul 12 - Registre de abonați - Punere la dispoziție a datelor cu caracter personal privind abonații pentru furnizarea de servicii de informații privind abonații accesibile publicului și de registre de abonați - Consimțământul abonatului - Diferențiere în funcție de statul membru în care sunt furnizate serviciile de informații privind abonații accesibile publicului și de registre de abonați - Principiul nediscriminării])
(2017/C 151/12)
Limba de procedură: neerlandeza
Instanța de trimitere
College van Beroep voor het Bedrijfsleven
Părțile din procedura principală
Reclamante: Tele2 (Netherlands) BV, Ziggo BV, Vodafone Libertel BV
Pârâtă: Autoriteit Consument en Markt (ACM)
cu participarea: European Directory Assistance NV
Dispozitivul
1)
Articolul 25 alineatul (2) din Directiva 2002/22/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 martie 2002 privind serviciul universal și drepturile utilizatorilor cu privire la rețelele și serviciile electronice de comunicații (directiva privind serviciul universal), astfel cum a fost modificată prin Directiva 2009/136/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 noiembrie 2009, trebuie interpretat în sensul că noțiunea „cereri”, care figurează la acest articol, cuprinde și cererea făcută de o întreprindere, stabilită în alt stat membru decât cel în care sunt stabilite întreprinderile care alocă numere de telefon abonaților, care solicită informațiile relevante de care dispun aceste întreprinderi pentru furnizarea de servicii de informații privind abonații accesibile publicului și de registre de abonați, în acest stat membru și/sau în alte state membre.
2)
Articolul 25 alineatul (2) din Directiva 2002/22, astfel cum a fost modificată prin Directiva 2009/136, trebuie interpretat în sensul că se opune ca o întreprindere, care alocă numere de telefon abonaților și care are obligația, în temeiul reglementării naționale, de a obține consimțământul acestor abonați pentru utilizarea datelor lor pentru furnizarea de servicii de informații privind abonații și de registre de abonați, să formuleze această cerere astfel încât abonații menționați să exprime în mod distinct consimțământul lor cu privire la această utilizare în funcție de statul membru în care întreprinderile care sunt susceptibile să solicite informații vizate de această dispoziție furnizează aceste servicii.
(1) JO C 27, 25.1.2016.
Full & Egal Universal Law Academy