20.2.2017
RO
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
C 53/17
Hotărârea Curții (Camera a patra) din 21 decembrie 2016 (cerere de decizie preliminară formulată de Kúria – Ungaria) – Interservice d.o.o. Koper/Sándor Horváth
(Cauza C-547/15) (1)
([Trimitere preliminară - Codul vamal comunitar - Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 - Articolul 96 - Regim de tranzit extern - Noțiunea „transportator” - Neprezentarea mărfurilor la biroul vamal de destinație - Răspundere - Subcontractant al transportului care a predat mărfurile transportatorului principal în zona de staționare a biroului vamal de destinație și care a preluat din nou aceste mărfuri cu ocazia unui traseu subsecvent])
(2017/C 053/20)
Limba de procedură: maghiara
Instanța de trimitere
Kúria
Părțile din procedura principală
Reclamantă: Interservice d.o.o. Koper
Pârât: Sándor Horváth
Dispozitivul
1)
Noțiunea „transportator”, care are o obligație de a prezenta mărfurile intacte la biroul vamal de destinație, prevăzută la articolul 96 alineatul (2) din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului din 12 octombrie 1992 de instituire a Codului vamal comunitar, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 648/2005 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 aprilie 2005, trebuie interpretată în sensul că desemnează orice persoană, inclusiv un subcontractant al transportului, care realizează efectiv transportul mărfurilor plasate sub regimul de tranzit comunitar extern și care a acceptat transportul respectiv știind că ele erau plasate sub acest regim.
2)
Articolul 96 alineatul (2) din Regulamentul nr. 2913/92, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul nr. 648/2005, trebuie interpretat în sensul că un subcontractant al transportului precum cel în discuție în litigiul principal care, pe de o parte, a predat mărfurile însoțite de documentul de tranzit transportatorului principal în parcarea biroului vamal de destinație și care, pe de altă parte, a preluat din nou aceste mărfuri cu ocazia unui traseu subsecvent, nu avea obligația de a se asigura de prezentarea lor la biroul vamal de destinație și nu poate fi ținut răspunzător pentru lipsa unei astfel de prezentări decât dacă știa, în momentul în care a luat din nou în primire mărfurile respective, că regimul de tranzit nu luase sfârșit în mod legal, verificarea acestui aspect fiind de competența instanței de trimitere.
(1) JO C 27, 25.1.2016.
Full & Egal Universal Law Academy