4.5.2015
RO
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
C 146/13
Recurs introdus la 4 februarie 2015 2014 de BSH Bosch und Siemens Hausgeräte GmbH împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera a șaptea) din 4 decembrie 2014 în cauza T-595/13, BSH Bosch und Siemens Hausgeräte GmbH/Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale)
(Cauza C-43/15 P)
(2015/C 146/20)
Limba de procedură: germana
Părțile
Recurentă: BSH Bosch und Siemens Hausgeräte GmbH (reprezentant: S. Biagosch, avocat)
Cealaltă parte din procedură: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale)
Concluziile recurentei
—
anularea Hotărârii Curţii (Camera a şaptea) din 4 decembrie 2014 pronunţate în cauza T-595/13,
—
anularea Deciziilor Camerei întâi de recurs a Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) din 5 septembrie 2013 şi din 3 decembrie 2013 (R 1176/2012-1).
În subsidiar:
—
trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunal,
—
obligarea Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) la plata cheltuielilor de judecată.
Motivele și principalele argumente
Prezentul recurs priveşte Hotărârea Tribunalului prin care acţiunea recurentei formulată împotriva Deciziei Camerei întâi de recurs a Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieţei Interne din 5 septembrie 2013 pronunţată în calea de atac din cauza R1176/2012-1 a fost respinsă.
Recurenta invocă în susţinerea recursului două motive:
1. În primul rând, se invocă încălcarea articolului 60 din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 (1), întrucât Tribunalul a ignorat faptul că camera de recurs nu ar fi putut modifica decizia diviziei de opoziţie în defavoarea recurentei în măsura în care nu exista nicio cale de atac admisibilă din partea celeilalte părţi la procedură, iar articolul 8 alineatul (3) din Regulamentul de procedură a camerelor de recurs nu prevede o „cale de atac incidentă”.
În al doilea rând, se invocă încălcarea articolului 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009, întrucât într-un caz în care marca anterioară conţine o modificare uşor de recunoscut a unei indicaţii descriptive şi marca ulterioară conţine ea însăşi indicaţia descriptivă, chiar existenţa unor similitudini importante între semne şi identitatea produselor nu permit să se constate existenţa unui risc de confuzie dacă similitudinile semnelor se limitează la indicaţiile descriptive şi nu privesc decât produse care sunt descrise de indicaţie.
(1) Regulamentul (CE) nr. 207/2009 al Consiliului din 26 februarie 2009 privind marca comunitară (JO L 78, p. 1).
Full & Egal Universal Law Academy