15.6.2015
RO
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
C 198/24
Cerere de decizie preliminară introdusă de Augstākā tiesa (Letonia) la 1 aprilie 2015 – SIA „Private Equity Insurance Group”/AS „Swedbank”
(Cauza C-156/15)
(2015/C 198/32)
Limba de procedură: letona
Instanța de trimitere
Augstākā tiesa
Părțile din procedura principală
Recurentă: SIA „Private Equity Insurance Group”
Intimată: AS „Swedbank”
Întrebările preliminare
1)
Dispozițiile articolului 4 din Directiva 2002/47/CE (1) referitoare la executarea garanției financiare trebuie interpretate, prin raportare la considerentele (1) și (4) ale directivei respective, în sensul că aceste dispoziții sunt aplicabile numai conturilor utilizate pentru decontările efectuate în cadrul sistemelor de decontare a titlurilor de valoare sau în sensul că sunt aplicabile, de asemenea, oricărui cont deschis la o bancă, inclusiv un cont curent, care nu este utilizat pentru decontările titlurilor de valoare?
2)
Dispozițiile articolelor 3 și 8 din Directiva 2002/47/CE trebuie interpretate, prin raportare la considerentele (3) și (5) ale acesteia, în sensul că obiectivul directivei este de a asigura un tratament preferențial deosebit de favorabil pentru instituțiile de credit în cazul în care clienții acestora se află în insolvență, în special față de alți creditori ai clienților respectivi, precum lucrătorii, în ceea ce privește revendicările salariale ale acestora, statul, în raport cu recuperarea creanțelor fiscale și creditorii privilegiați ale căror creanțe fac obiectul unor garanții întemeiate pe încrederea publică rezultată din înregistrarea acestora?
3)
Articolul 1 alineatul (2) litera (e) din Directiva 2002/47/CE trebuie considerat o normă de armonizare minimă sau o normă de armonizare completă, cu alte cuvinte, acesta trebuie interpretat în sensul că permite statelor membre să extindă aplicabilitatea acestei prevederi asupra unor subiecte care sunt excluse în mod expres din domeniul de aplicare al directivei?
4)
Articolul 1 alineatul (2) litera (e) din Directiva 2002/47/CE este o normă direct aplicabilă?
5)
În cazul în care obiectivul și domeniul de aplicare ale Directivei 2002/47/CE sunt mai restrânse decât scopul și domeniul de aplicare efective ale legislației naționale, a cărei adoptare a fost justificată formal prin obligația de transpunere a directivei, interpretarea respectivei directive poate fi utilizată pentru a lipsi de efecte o clauză, de garanție financiară fără transfer de proprietate, întemeiată pe legislația națională, precum cea în discuție în litigiul principal?
(1) Directiva 2002/47/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 6 iunie 2002 privind contractele de garanție financiară (JO L 168, p. 43, Ediţie specială, 10/vol. 3, p. 6).
Full & Egal Universal Law Academy