13.7.2015
RO
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
C 228/8
Recurs introdus la 15 mai 2015 de Rose Vision, S.L. împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera a cincea) din 5 martie 2015 în cauza T-45/13, Rose Vision/Comisia
(Cauza C-224/15 P)
(2015/C 228/10)
Limba de procedură:spaniola
Părțile
Recurentă: Rose Vision, S.L. (reprezentant: J.J. Marín López, avocat)
Cealaltă parte din procedură: Comisia Europeană
Concluziile recurentei
—
Anularea Hotărârii Tribunalului (Camera a cincea) din 5 martie 2015 în cauza T-45/13, Rose Vision y Seseña Comisia, T-45/13, EU:T:2015:138;
—
anularea deciziei de suspendare a plăților adoptată de Comisie și de alte organe ale Uniunii (în special Agenția Executivă pentru Cercetare), în cadrul auditurilor de 11-INFS-025 și 11-BA119-01, cu consecințele prevăzute la punctul 51 din recurs;
—
constatarea faptului că Comisia a săvârșit o încălcare a prevederilor contractuale ale acordului de subvenționare a proiectului FutureNEM referitoare la obligația de confidențialitate, pentru care Comisia trebuie să acorde Rose Vision despăgubiri în condițiile indicate la punctul 93 din recurs;
—
constatarea faptului că se angajează răspunderea extracontractuală a Comisiei față de Rose Vision ca urmare a înregistrării acesteia la nivelul W 2 din sistemul de avertizare rapidă (SAR) instituit prin Decizia 2008/969/CE (1) Euratom privind sistemul de avertizare rapidă pentru ordonatorii de credite ai Comisiei și ai agențiilor executive și ca urmare a suspendării plăților și că, în acest temei, trebuie să repare prejudiciul patrimonial sau economic, precum și prejudiciul moral prevăzute la punctul 122 recurs.
Motivele și principalele argumente
1.
Eroare de drept care constă în considerarea faptului că exista o prelungire a termenului prevăzut la punctul II.22 alineatul 5 din condițiile generale FP7, pentru prezentarea versiunii finale a rapoartelor de audit 11-INFS-025 și 11-BA119-016 (punctele 93 și 95 din hotărârea atacată) și că Comisia nu a încălcat acordul de subvenționare (punctul 97 din hotărârea atacată).
2.
Eroare de drept care constă în nemotivarea afirmației potrivit căreia proiectul raportului de audit 11-INFS-025 „evidenția deja existența anumitor costuri de personal care nu erau eligibile pentru subvenționare, precum și încălcarea anumitor prevederi contractuale, fapt confirmat în versiunea finală a raportului de audit” (punctul 99 din hotărâre).
3.
Eroare de drept care constă în faptul de a afirma, în ceea ce privește raportul de audit 11 INFS-025, că Rose Vision „nu a prezentat niciun element care să permită punerea la îndoială a concluziilor raportului de audit menționat” (punctul 101 din hotărârea atacată) și că Comisia nu a încălcat acordul de subvenționare (punctul 102 din hotărârea atacată).
4.
Eroare de drept care constă în negarea existenței unei încălcări a prevederilor contractuale ale acordului de subvenționare a proiectului FutureNEM referitoare la obligația de confidențialitate (punctul 104 din hotărârea atacată).
5.
Eroare de drept care constă în faptul de a fi respins răspunderea Uniunii pentru prejudiciile rezultate din înregistrarea Rose Vision la nivelul de alertă W 2 din sistemul de avertizare rapidă (SAR), instituit prin Decizia 2008/969/CE, precum și din suspendarea plăților către Rose Vision (punctul 120 din hotărârea atacată).
(1) JO L 344, p. 125
Full & Egal Universal Law Academy