7.9.2015
RO
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
C 294/48
Recurs introdus la 15 iulie 2015 de Republica Franceză împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera a noua) din 30 aprilie 2015 în cauza T-259/13, Franța/Comisia
(Cauza C-373/15 P)
(2015/C 294/59)
Limba de procedură: franceza
Părțile
Recurentă: Republica Franceză (reprezentanți: F. Alabrune, G. de Bergues, D. Colas și C. Candat, agenți)
Celelalte părți din procedură: Comisia Europeană, Regatul Spaniei
Concluzii
—
anularea în parte a Hotărârii Tribunalului Uniunii Europene din 30 aprilie 2015, în cauza T-259/13, Franța/Comisia;
—
soluționarea de către ea însăși în mod definitiv a litigiului, prin anularea Deciziei de punere în aplicare a Comisiei nr. 2013/123/UE de excludere de la finanțarea de către Uniunea Europeană a anumitor cheltuieli contractate de statele membre în cadrul secțiunii Garantare a Fondului european de orientare și garantare agricolă (FEOGA), în cadrul Fondului european de garantare agricolă (FEGA) și în cadrul Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) (1), în măsura în care exclude anumite cheltuieli efectuate de Republica Franceză, referitoare la axa 2 din planul de dezvoltare rurală în Franța pentru exercițiile financiare 2008 și 2009, sau trimiterea cauzei în fața Tribunalului pentru ca acesta să se pronunțe cu privire la litigiu;
—
soluționarea cererii privind cheltuielile de judecată odată cu fondul.
Motivele și principalele argumente
În susținerea recursului formulat, guvernul francez invocă trei motive împotriva hotărârii atacate.
Prin intermediul primului motiv, guvernul francez susține că Tribunalul a săvârșit o eroare de drept prin faptul că nu a invocat din oficiu un motiv întemeiat pe încălcarea normelor fundamentale de procedură, în timp ce Comisia a adoptat decizia în litigiu după trecerea unui termen rezonabil.
Prin intermediul celui de al doilea motiv, invocat cu titlu subsidiar, guvernul francez susține că Tribunalul a săvârșit o eroare de drept atunci când a considerat că Comisia nu a încălcat articolele 10 și 14 din Regulamentul (CE) nr. 1975/2006 al Comisiei din 7 decembrie 2006 privind normele de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului în ceea ce privește punerea în aplicare a procedurilor de control și a eco-condiționalității în ceea ce privește măsurile de sprijin pentru dezvoltarea rurală (2) (denumit în continuare „Regulamentul 1975/2006”), impunând autorităților franceze să procedeze la numărarea animalelor în cadrul controalelor la fața locului realizate în temeiul măsurilor de ajutoare ICHN („Plăți compensatorii pentru handicapurile naturale”).
Prin intermediul celui de al treilea motiv, invocat cu titlu foarte subsidiar, guvernul francez susține că Tribunalul a săvârșit o eroare de drept atunci când a considerat că verificările la fața locului efectuate în cadrul gestionării identificării bovine sau a primelor la ovine nu constituie controale la fața locului în conformitate cu articolele 12 și următoarele din Regulamentul 1975/2006.
În consecință, hotărârea atacată trebuie anulată în măsura în care respinge primul motiv de anulare invocat de guvernul francez împotriva deciziei în litigiu a Comisiei.
(1) JO L 67, p. 20.
(2) JO L 368, p. 74, Ediție specială, 03/vol. 8, p. 192.
Full & Egal Universal Law Academy