16.3.2015
RO
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
C 89/40
Acțiune introdusă la 23 ianuarie 2015 – Hispasat/Comisia
(Cauza T-36/15)
(2015/C 089/48)
Limba de procedură: spaniola
Părțile
Reclamantă: Hispasat, SA (Madrid, Spania) (reprezentanți: J. Buendía Sierra, A. Lamadrid de Pablo și A. Balcells Cartagena, avocați)
Pârâtă: Comisia Europeană
Concluziile
Reclamanta solicită Tribunalului:
—
anularea deciziei atacate și, în particular, a articolului 1 din aceasta, în măsura în care constată existența unui ajutor de stat în favoarea HISPASAT incompatibil cu piața internă;
—
anularea, în consecință, a ordinelor de recuperare prevăzute la articolele 3 și 4 din decizie și
—
obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată ale prezentei proceduri.
Motivele și principalele argumente
În susținerea acțiunii, reclamanta invocă cinci motive.
1.
Reclamanta consideră că, prin desemnarea HISPASAT SA drept beneficiar direct al măsurii în litigiu, Comisia a săvârșit o eroare vădită de fapt care trebuie să conducă la anularea deciziei, întrucât această întreprindere nu a participat la măsuri și nici nu a obținut niciun beneficiu. Se invocă de asemenea o încălcare a principiului bunei administrări de către Comisia Europeană, întrucât aceasta a identificat HISPASAT SA drept beneficiarul măsurilor, după deschiderea investigației, fără să analizeze situația de fapt care se prezenta și fără să permită reclamantei să fie ascultată în cursul procedurii administrative.
2.
În subsidiar, reclamanta susține că Comisia a încălcat articolele 106 și 107 TFUE, precum și Protocolul nr. 26 al TFUE, întrucât măsurile contestate prin decizie nu constituie un ajutor de stat, întrucât nu există o activitate economică, ci o activitate proprie a autorităților publice în calitatea lor de administrație. Încă mai subsidiar, reclamanta consideră că decizia atacată concluzionează în mod eronat că măsurile în litigiu nu aveau nicio legătură cu prestarea unui serviciu public de interes general (SIEG) și, în consecință, evaluează în mod incorect aplicabilitatea jurisprudenței Altmark și a Deciziei SIEG 2005/842/CE [decizie privind aplicarea articolului 86 alineatul (2) CE], care ar fi putut să conducă la reținerea inexistenței unui ajutor sau a compatibilității unui eventual ajutor.
3.
Reclamanta adaugă că măsurile în litigiu nu sunt susceptibile să denatureze concurența sau schimburile comerciale dintre statele membre.
4.
De asemenea, reclamanta susține că decizia atacată realizează o evaluare vădit eronată a compatibilității ajutorului în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (c) TFUE: (i) în primul rând, întrucât consideră principiul neutralității tehnologice drept un principiu absolut; (ii) în al doilea rând, întrucât consideră că măsurile în litigiu au încălcat neutralitatea tehnologică în pofida concluziilor în sens contrar cuprinse în rapoartele tehnice furnizate de guvernul regional, de autoritățile centrale spaniole și de un operator privat; (iii) în al treilea rând, întrucât concluzionează că măsurile în litigiu nu erau adecvate și nici proporționale și (iv) în al patrulea rând, întrucât afirmă că măsura generează denaturări inutile ale concurenței.
5.
În subsidiar, reclamanta susține că decizia încalcă Regulamentul nr. 659/1999, în măsura în care în aceasta se efectuează o analiză eronată a ajutorului existent în sensul articolului 1 litera (b) punctul (v).
Full & Egal Universal Law Academy