5.10.2015
RO
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
C 328/20
Acțiune introdusă la 4 august 2015 – Consorzio Vivaisti viticoli pugliesi și Negro/Comisia
(Cauza T-436/15)
(2015/C 328/21)
Limba de procedură: italiana
Părțile
Reclamanți: Consorzio Vivaisti viticoli pugliesi (Otranto, Italia) și Negro Daniele (Otranto) (reprezentanți: V. Pellegrino și A. Micolani, avocați)
Pârâtă: Comisia Europeană
Concluziile
Reclamanții solicită Tribunalului:
—
cu titlu preliminar, suspendarea în temeiul articolului 278 TFUE a executării măsurilor în limitele interesului reclamanților;
—
constatarea și declararea nelegalității Deciziei de punere în aplicare 2015/789 a Comisiei și în special a articolului 9 și a anexei I, în ceea ce privește clasificarea speciei Vitis între cele susceptibile la izolatele europene și neeuropene ale Xylella fastidiosa și, prin urmare, respingerea interdicției de deplasare „în Uniune, în interiorul sau în afara zonei delimitate” și, în consecință, anularea acesteia în limitele interesului reclamanților;
—
obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată;
—
obligarea pârâtei la orice altă măsură pe care Tribunalul o consideră oportună, inclusiv activități suplimentare de investigare, chiar și prin intermediul EFSA.
Motivele și principalele argumente
În susținerea acțiunii, reclamanții invocă încălcarea principiului proporționalității și a articolelor 5 TUE și 296 TFUE, încălcarea unor norme fundamentale de procedură sub forma unor omisiuni și/sau a unor erori de motivare, precum și abuzul de putere din cauza săvârșirii unor erori cu privire la reținerea unor premise în fapt și în drept; lipsa unor activități de investigare și a contradictorialității inerente.
Reclamanții precizează că acțiunea este determinată de efectuarea unor studii de către cercetători ai CNR din Bari care, pe baza unor observații, analize și experimente realizate pe teren și în laborator, demonstrează faptul că:
—
bacteria izolată în Salento este diferită ca subspecie și tulpină de cea care este cunoscută ca fiind responsabilă de boala viței-de-vie în zonele continentale extraeuropene;
—
din anul 2013 și până în prezent, varietățile de viță-de-vie cultivate în interiorul Provinciei Lecce nu au manifestat niciun simptom, nici al bolii lui Pierce, nici al unei alte desicări patologice;
—
în aceeași perioadă, cu privire la aceleași varietăți de viță-de-vie nu a fost găsită nicio urmă de bacterie, nici chiar în zonele învecinate și în contact direct cu măslinii infectați;
—
experimentele efectuate pe vița-de-vie în laborator (prin intermediul inoculării și/sau al contractului cu vectorul) au avut toate un rezultat negativ, atât în ceea ce privește răspândirea infecției, cât și în ceea ce privește prezența aceleiași bacterii în forme asimptomatice.
Prin urmare, în opinia reclamanților, includerea viței-de-vie între plantele specificate apare ca fiind nelegitimă întrucât nu ține seama de rezultatele investigațiilor din care rezultă imunitatea certă a viței-de-vie la bacteria răspândită în zona infectată.
Măsura ar fi, de asemenea, contradictorie întrucât, ca urmare a unui prim aviz al EFSA din 26/11/2013 în care se confirmă cunoașterea insuficientă a tulpinii de Xylella fastidiosa apărută în Salento, în deciziile sale precedente nr. 87 și nr. 497 din 2014, Comisia nu a inclus vița-de-vie printre plantele susceptibile, cu toate că ulterior, în mod surprinzător, a înscris-o, interzicând deplasarea acesteia, chiar și după obținerea unor studii mai aprofundate ale aceleiași EFSA și ale autorităților italiene care au demonstrat imunitatea acesteia la bacteria izolată în Salento.
Full & Egal Universal Law Academy