5.10.2015
RO
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
C 328/22
Acțiune introdusă la 4 august 2015 – Eden Green Vivai Piante di Verdesca Giuseppe și alții/Comisia
(Cauza T-437/15)
(2015/C 328/22)
Limba de procedură: italiana
Părțile
Reclamanți: Eden Green Vivai Piante di Verdesca Giuseppe (Copertino, Italia), Azienda Agricola Cairo & Doutcher di Cairo Uzi & C. Ss (Copertino, Italia), Ss Agricola Cairo Vito & Strafella Maria Rosa (Copertino, Italia), Vivai Del Salento Di Castrignano' Carmelo Antonio (Sanarica, Italia), Società Agricola Castrignano' Vivai Srl (Muro Leccese, Italia), Piante In Di Cipressa Carmine (Copertino, Italia), D'Elia Simone (Leverano, Italia), De Laurenzis Giuseppe (Copertino, Italia), Verde Giuranna Di Giuranna Alessio Mauro (Parabita, Italia), Maiorano Maurizio (Copertino, Italia), Vivai Mazzotta Di Mazzotta Carmine (Copertino, Italia), Società Agricola Mello Vivai di Mello Antonio Snc (Veglie, Italia), Mello Alessandro (Leverano, Italia), Mello Lucio (Carmiano, Italia), Romano Alessio Luigi (Giurdignano, Italia), Sansone Antonio (Copertino, Italia), Vivai Tarantino Ss (Cavallino, Italia), Verdesca Paolo (Copertino, Italia), Verdesca Giuseppe (Copertino, Italia), Hobby Flora di Miggiano Luigi (Poggiardo, Italia), Mauro Stefano (Muro Leccese, Italia), Miggiano Emanuele (Montesano Salentino, Italia), Miggiano Garden Center Sas di Miggiano Gianluigi & C. (San Cassiano, Italia), Miggiano Claudio (Maglie, Italia), Vivai Piante Rizzo Carmelo (Lecce, Italia), Cairo Antonio (Nardo', Italia), Floricoltura Marti di Marti Sandro (Porto Cesareo, Italia), Azienda Agricola Mariani Fabrizio (Alliste, Italia), Giannotta Giuseppe (Leverano, Italia), Ligetta & Solida Srl (Alezio, Italia), Vivai Caputo Sas di Carbone R. & F. Ss (San Donaci, Italia), Perrone Cosimo (Leverano, Italia), Durante Giuseppina (Leverano, Italia), Società Agricola CO.VI.SER Srl (Arnesano, Italia), Miggiano Antonio (Sanarica, Italia), Castrignano' Antonio (Sanarica, Italia), Stincone Giorgio (Sanarica, Italia), Zecca Fabio (Leverano, Italia), Società Agricola Florsilva Srl (Copertino, Italia) (reprezentant: G. Manelli, avocat)
Pârâtă: Comisia Europeană
Concluziile
Reclamanții solicită Tribunalului anularea Deciziei de punere în aplicare (UE) 2015/789, adoptată la data de 18 mai 2015 și publicată în JOUE la data de 21 mai 2015.
Motivele și principalele argumente
În susținerea acțiunii, reclamanții invocă trei motive.
1.
Încălcarea unor norme fundamentale de procedură, lipsa absolută de motivare, iraționalitatea vădită și încălcarea principiului proporționalității.
Reclamanții susțin că:
—
Deși a luat act de o serie de studii efectuate în cadru european, Comisia nu a făcut publice rezultatele unor astfel de studii și, în consecință, nu a consimțit să evalueze dacă măsurile aplicate sunt sau nu sunt adecvate. Aceasta nu explică nici motivele pentru care a admis să primească o listă cu alte 180 de plante specificate care, deși ar putea fi în mod abstract gazde ale Xylella fastidiosa, ele nu au fost întâlnite în Provincia Lecce; nu explică nici motivele pentru care a decis să menționeze în cadrul anexei I un număr de specii mai mare de 180 în care sunt incluse și plante susceptibile la izolatele „neeuropene” care, în mod clar, nu sunt identificate pe teritoriul în cauză.
—
Comisia Europeană nu explică motivele pentru care a reținut că trebuie să aplice o interdicție nediferențiată de deplasare a plantelor cu privire la care în anexa I se exclude de la bun început posibilitatea utilizării unor măsuri alternative care să poată combate riscul de răspândire.
—
Comisia Europeană nu precizează care este norma Uniunii Europene care ar justifica adoptarea deciziei de punere în aplicare; nu explică motivele pentru care decide să ignore principiul subsidiarității într-o situație în care statul membru nu numai că are competență, dar a și exercitat respectiva funcție, și nu explică motivele pentru care măsura ar trebui să fie considerată proporțională în raport cu obiectivul urmărit, lipsind o comparare sau o analiză explicită a intereselor în cauză.
2.
Încălcarea unor norme fundamentale de procedură sub alt aspect, lipsa absolută de motivare, iraționalitatea vădită și încălcarea principiului proporționalității.
—
În opinia reclamanților, nu se poate înțelege care sunt premisele științifice pe baza cărora plantele specificate nu pot face obiectul unor deplasări odată ce s-a recunoscut, prin analize adecvate cu valoare științifică, că nu sunt atacate de agentul patogen. În plus, nu se poate înțelege nici din ce cauză o plantă care a terminat o parte a ciclului propriu de creștere în afara unor sisteme screen house nu ar putea fi introdusă în alte sisteme pentru a-și completa ciclul propriu de viață în mod corect, pentru a fi destinată ulterior comercializării.
3.
Încălcarea articolului 5 alineatele (3) și (4) din tratat și a normelor de drept privind aplicarea acestora, încălcarea principiului subsidiarității și încălcarea principiului proporționalității.
Potrivit reclamanților:
—
Decizia comunitară este nelegală în special în ceea ce privește dispozițiile articolului 6, intitulat „Măsuri de eradicare”. Dispozițiile sunt aberante și disproporționate întrucât se impune aplicarea acestora atât în cazul plantelor sănătoase, cât și în cazul plantelor suspectate de infecție în interiorul unei zone cu raza de 100 m de locul în care se află planta infectată. O astfel de prescripție nu corespunde niciunei logici fundamentate științific și, mai ales, este disproporționată în raport cu obiectivul urmărit.
—
Decizia comunitară este nelegală și cu privire la dispozițiile articolului 9, intitulat „Deplasările plantelor specificate în Uniune”, întrucât impune o interdicție nediferențiată și nejustificată de deplasare, independentă de starea de sănătate a plantei. Aceasta este cu atât mai gravă dacă se ține seama de faptul că interdicția în discuție este impusă atât în afara zonei delimitate, cât și în interiorul acesteia.
—
Decizia atacată încalcă principiile proporționalității și subsidiarității.
—
Decizia comunitară este nelegală și în ceea ce privește alineatul (2) literele (d), (f) și (h) al articolului 9, întrucât, în scopul derogării de la dispozițiile alineatului (1), se impune o zonă cu lățimea de 200 de metri în jurul locului de cultivare și se prevede o serie de obligații în aceeași zonă. O astfel de derogare este în mod vădit neobișnuită întrucât zona de respectare din jurul locului de cultură ar putea excede puterea de control a pepinierelor, în toate ipotezele în care zona respectivă ar intra în proprietatea unor terți.
Full & Egal Universal Law Academy