Cauza C-382/16: Hotărârea Curții (Camera a doua) din 31 mai 2018 (cerere de decizie preliminară formulată de Finanzgericht Rheinland-Pfalz – Germania) – Hornbach-Baumarkt AG/Finanzamt Landau (Trimitere preliminară — Libertatea de stabilire — Impozit pe profit — Reglementare a unui stat membru — Stabilirea venitului impozabil al societăților — Avantaj acordat cu titlu gratuit de o societate rezidentă unei societăți nerezidente de care este legată prin raporturi de interdependență — Rectificare a veniturilor impozabile ale societății rezidente — Lipsa rectificării veniturilor impozabile în cazul unui avantaj identic acordat de o societate rezidentă unei alte societăți rezidente de care este legată prin astfel de raporturi — Restricție privind libertatea de stabilire — Justificare)
C2592018RO510120180531RO00055151
Hotărârea Curții (Camera a doua) din 31 mai 2018 (cerere de decizie preliminară formulată de Finanzgericht Rheinland-Pfalz – Germania) – Hornbach-Baumarkt AG/Finanzamt Landau
(Cauza C-382/16) ( 1 )
„(Trimitere preliminară — Libertatea de stabilire — Impozit pe profit — Reglementare a unui stat membru — Stabilirea venitului impozabil al societăților — Avantaj acordat cu titlu gratuit de o societate rezidentă unei societăți nerezidente de care este legată prin raporturi de interdependență — Rectificare a veniturilor impozabile ale societății rezidente — Lipsa rectificării veniturilor impozabile în cazul unui avantaj identic acordat de o societate rezidentă unei alte societăți rezidente de care este legată prin astfel de raporturi — Restricție privind libertatea de stabilire — Justificare)”2018/C 259/05Limba de procedură: germana
Instanța de trimitere
Finanzgericht Rheinland-Pfalz
Părțile din procedura principală
Reclamantă: Hornbach-Baumarkt AG
Pârâtă: Finanzamt Landau
Dispozitivul
Articolul 43 CE (devenit articolul 49 TFUE) coroborat cu articolul 48 CE (devenit articolul 54 TFUE) trebuie să fie interpretat în sensul că nu se opune în principiu unei reglementări naționale, precum cea în discuție în litigiul principal, în temeiul căreia veniturile unei societăți rezidente într-un stat membru care a acordat unei societăți stabilite în alt stat membru, de care este legată prin raporturi de interdependență, avantaje în condiții care diferă de cele care ar fi fost convenite, în împrejurări identice sau similare, între terți independenți unii față de alții trebuie să fie calculate în același mod în care ar fi fost calculate dacă condițiile convenite între astfel de terți ar fi fost aplicabile și trebuie să facă obiectul unei rectificări, deși nu se realizează o asemenea rectificare a veniturilor impozabile atunci când aceleași avantaje au fost acordate de o societate rezidentă unei alte societăți rezidente, de care este legată prin raporturi de interdependență. Revine însă instanței naționale competența de a verifica dacă reglementarea în discuție în litigiul principal oferă contribuabilului rezident posibilitatea de a dovedi că condițiile respective au fost convenite din rațiuni comerciale care decurg din poziția sa de asociat al societății nerezidente.
( 1 ) JO C 343, 19.9.2016.
Full & Egal Universal Law Academy