Cauza C-565/16: Hotărârea Curții (Camera a șasea) din 19 aprilie 2018 (cerere de decizie preliminară formulată de Eirinodikeio Lerou Leros – Grecia) – Procedură inițiată de Alessandro Saponaro, Kalliopi-Chloi Xylina („Trimitere preliminară — Cooperare judiciară în materie civilă — Competența, recunoașterea și executarea hotărârilor judecătorești în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești — Regulamentul (CE) nr. 2201/2003 — Instanța unui stat membru sesizată cu o cerere de încuviințare a renunțării la moștenire în numele unui copil minor — Competență în materie parentală — Prorogare de competență — Articolul 12 alineatul (3) litera (b) — Acceptare a competenței — Condiții)
C2002018RO1010120180419RO0012101112
Hotărârea Curții (Camera a șasea) din 19 aprilie 2018 (cerere de decizie preliminară formulată de Eirinodikeio Lerou Leros – Grecia) – Procedură inițiată de Alessandro Saponaro, Kalliopi-Chloi Xylina
(Cauza C-565/16) ( 1 )
„(„Trimitere preliminară — Cooperare judiciară în materie civilă — Competența, recunoașterea și executarea hotărârilor judecătorești în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești — Regulamentul (CE) nr. 2201/2003 — Instanța unui stat membru sesizată cu o cerere de încuviințare a renunțării la moștenire în numele unui copil minor — Competență în materie parentală — Prorogare de competență — Articolul 12 alineatul (3) litera (b) — Acceptare a competenței — Condiții)”2018/C 200/12Limba de procedură: greaca
Instanța de trimitere
Eirinodikeio Lerou Leros
Părțile din procedura principală
Alessandro Saponaro, Kalliopi-Chloi Xylina
Dispozitivul
Într-o situație precum cea din litigiul principal, în care părinții unui copil minor, care locuiesc în mod obișnuit cu acesta din urmă într-un stat membru, au depus în numele acestui copil o cerere de încuviințare a renunțării la moștenire la instanța unui alt stat membru, articolul 12 alineatul (3) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 2201/2003 al Consiliului din 27 noiembrie 2003 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor judecătorești în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești, de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1347/2000, trebuie interpretat în sensul că:
—
depunerea efectuată împreună de părinții copilului la instanța aleasă constituie o acceptare neechivocă de către aceștia a acestei instanțe;
—
procurorul, care, potrivit dreptului național, este din oficiu parte în procedura introdusă de părinți, este parte în procedură în sensul articolului 12 alineatul (3) litera (b) din Regulamentul nr. 2201/2003. Opoziția exprimată de această parte față de alegerea instanței făcută de părinții copilului după data la care această instanță a fost sesizată împiedică recunoașterea acceptării prorogării de competență de către toate părțile din procedură la această dată. În lipsa unei astfel de opoziții, acordul acestei părți poate fi considerat ca fiind implicit, iar condiția acceptării prorogării de competență în mod neechivoc de către toate părțile din procedură la data la care instanța menționată este sesizată poate fi considerată ca fiind îndeplinită și
—
împrejurarea că ultimul domiciliu al defunctului, patrimoniul său, obiect al succesiunii, și pasivul succesiunii se aflau în statul membru de care aparține instanța aleasă permite, în lipsa unor elemente care tind să demonstreze că prorogarea de competență riscă să aibă un impact negativ asupra situației copilului, să se considere că o asemenea prorogare de competență este în interesul superior al copilului.
( 1 ) JO C 22, 23.1.2017.
Full & Egal Universal Law Academy