25.4.2016
RO
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
C 145/30
Acțiune introdusă la 5 februarie 2016 – Ryanair și Airport Marketing Services/Comisia
(Cauza T-53/16)
(2016/C 145/37)
Limba de procedură: engleza
Părțile
Reclamante: Ryanair Ltd (Dublin, Irlanda) și Airport Marketing Services Ltd (Dublin) (reprezentanți: G. Berrisch, E. Vahida, I. Metaxas-Maragkidis, avocați, și B. Byrne, Solicitor)
Pârâtă: Comisia Europeană
Concluziile
Reclamantele solicită Tribunalului:
—
anularea articolelor 1, 4, 5 și 6 din decizia Comisiei din 23 iulie 2014 în cazul privind ajutorul de stat SA.33961 (2012/C) (ex 2012/NN) prin care s-a constatat că Ryanair și Airport Marketing Services au primit ajutoare de stat ilegale, incompatibile cu piața internă, printr-o serie de contracte referitoare la aeroportul Nîmes-Garons, și
—
obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată.
Motivele și principalele argumente
În susținerea acțiunii, reclamantele invocă cinci motive.
1.
Primul motiv, întemeiat pe încălcarea prin această decizie a articolului 41 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, a principiului bunei administrări și a dreptului la apărare al reclamantelor, întrucât Comisia nu a permis reclamantelor să aibă acces la dosarul anchetei și nu le-a creat posibilitatea de a-și exprima efectiv punctele de vedere.
2.
Al doilea motiv, întemeiat pe încălcarea articolului 107 alineatul (1) TFUE întrucât Comisia a imputat în mod greșit măsurile în discuție statului.
3.
Al treilea motiv, întemeiat pe încălcarea articolului 107 alineatul (1) TFUE, întrucât Comisia a considerat în mod greșit că resursele Veolia Transport Aéroport de Nîmes (VTAN), unul dintre administratorii aeroportului, erau resurse ale statului.
4.
Al patrulea motiv, întemeiat pe încălcarea articolului 107 alineatul (1) TFUE întrucât Comisia nu a aplicat în mod corespunzător criteriul operatorului în economia de piață. Comisia a refuzat în mod eronat să se întemeieze pe o analiză comparativă, care ar fi dus la constatarea inexistenței ajutorului în cazul reclamantelor. În subsidiar, Comisia a omis să atribuie o valoare corespunzătoare serviciilor de marketing, a respins în mod eronat motivația care stă la baza deciziei aeroportului de a achiziționa astfel de servicii, a respins în mod eronat posibilitatea ca o parte a serviciilor de marketing să fi fost achiziționate pentru motive de interes general, a considerat în mod eronat că administratorul aeroportului, le Syndicat Mixte pour l’aménagement et le développement de l’aéroport de Nîmes – Alès – Camargue – Cévennes (SMAN), și contractorul său privat, VTAN, constituiau o entitate unică, și-a întemeiat concluziile pe date incomplete și necorespunzătoare pentru calcularea profitabilității aeroportului, nu a ținut seama de externalitățile de rețea de care aeroportul se putea aștepta să beneficieze prin relația sa cu Ryanair și a neglijat să compare datele furnizate de aeroport cu cele tipice ale unui aeroport corect administrat. În orice caz, chiar dacă ar exista un avantaj pentru reclamante, Comisia a omis să stabilească faptul că avantajul era selectiv.
5.
Al cincilea motiv, invocat cu titlu subsidiar, întemeiat pe încălcarea articolului 107 alineatul (1) TFUE și a articolului 108 alineatul (2) TFUE, întrucât Comisia a săvârșit o eroare vădită de apreciere și o eroare de drept constatând că ajutorul destinat Ryanair și Airport Marketing Services era egal cu pierderile marginale cumulate ale aeroportului (astfel cum au fost calculate de Comisie), în loc de profitul real al Ryanair și al Airport Marketing Services. Comisia ar fi trebuit să examineze măsura în care pretinsul avantaj ar fi fost transferat efectiv pasagerilor Ryanair. În plus, ea nu a cuantificat niciun avantaj concurențial de care a beneficiat Ryanair datorită presupusului ajutor și a omis să explice în mod corespunzător motivul pentru care recuperarea cuantumului ajutorului specificat în decizie era necesară pentru a asigura restabilirea situației anterioare acordării ajutorului.
Full & Egal Universal Law Academy