10.10.2016
RO
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
C 371/13
Acțiune introdusă la 31 iulie 2016 – Makhlouf/Consiliul
(Cauza T-410/16)
(2016/C 371/15)
Limba de procedură: franceza
Părțile
Reclamant: Rami Makhlouf (Damasc, Siria) (reprezentant: E. Ruchat, avocat)
Pârât: Consiliul Uniunii Europene
Concluziile
Reclamantul solicită Tribunalului:
—
declararea acțiunii reclamantului ca fiind admisibilă și fondată;
—
în consecință, anularea Deciziei (PESC) 2016/850 din 27 mai 2016 și a actelor subsecvente de punere în aplicare a acesteia, în măsura în care acestea îl privesc pe reclamant;
—
obligarea Consiliului Uniunii Europene la plata cheltuielilor de judecată.
Motivele și principalele argumente
În susținerea acțiunii, reclamantul invocă cinci motive.
1.
Primul motiv, întemeiat pe încălcarea dreptului la apărare și a dreptului la protecție jurisdicțională efectivă, prevăzute la articolele 6 și 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (denumită în continuare „CEDO”), la articolul 215 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (denumit în continuare „TFUE”), precum și la articolele 41 și 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.
2.
Al doilea motiv, întemeiat pe încălcarea obligației de motivare, în măsura în care motivarea furnizată de Consiliu nu ar îndeplini obligația care incumbă instituțiilor Uniunii Europene prevăzută la articolul 6 din CEDO, la articolul 296 TFUE, precum și la articolul 41 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.
3.
Al treilea motiv, întemeiat pe o eroare vădită de apreciere pe care Consiliul ar fi comis-o în privința implicării reclamantului în finanțarea regimului sirian.
4.
Al patrulea motiv, întemeiat pe împrejurarea că măsurile atacate restrâng în mod nejustificat și disproporționat drepturile fundamentale ale reclamantului, în special dreptul său de proprietate, prevăzut la articolul 1 din Protocolul adițional nr. 1 la CEDO și la articolul 17 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, dreptul său la respectarea reputației, prevăzut la articolul 8 și la articolul 10 alineatul (2) din CEDO, principiul prezumției de nevinovăție, prevăzut la articolul 6 din CEDO și la articolul 48 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, libertatea sa de exprimare, prevăzută la articolul 10 din CEDO, precum și dreptul său la libertatea de circulație, prevăzut la articolul 2 alineatul (2) din Protocolul nr. 4 la CEDO.
5.
Al cincilea motiv, întemeiat pe încălcarea orientărilor din 2 decembrie 2005 ale Consiliului privind punerea în aplicare și evaluarea măsurilor restrictive (sancțiuni) în cadrul politicii externe și de securitate comună a Uniunii Europene (documentul 15114/05 al Consiliului din 2 decembrie 2005).
Full & Egal Universal Law Academy