14.11.2016
RO
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
C 419/54
Acțiune introdusă la 22 septembrie 2016 – Bowles/BCE
(Cauza T-677/16)
(2016/C 419/71)
Limba de procedură: franceza
Părțile
Reclamant: Carlos Bowles (Frankfurt am Main, Germania) (reprezentanți: L. Levi și M. Vandenbussche, avocați)
Pârâtă: Banca Centrală Europeană
Concluziile
Reclamantul solicită Tribunalului:
—
declararea acțiunii ca fiind admisibilă și fondată;
în consecință:
—
anularea deciziei CSO, adoptată la 29 februarie 2016 privind delegarea Comitetului executiv și comunicată personalului la 11 martie 2016, de excludere a reclamantului de la beneficiul MSS pentru anul 2016;
—
anularea deciziei de respingere a acțiunii speciale din 5 iulie 2016 și primită la 13 iulie 2016;
—
dispunerea reparării prejudiciului material al reclamantului care constă în pierderea unei șanse de a obține o MSS în 2016 evaluată la 49 102 euro;
—
dispunerea compensării prejudiciului moral al reclamantului evaluat ex aequo et bono la 15 000 de euro;
—
dispunerea obligării pârâtei la plata tuturor cheltuielilor de judecată.
Motivele și principalele argumente
În susținerea acțiunii, reclamantul invocă trei motive.
1.
Primul motiv întemeiat pe încălcarea principiului nediscriminării, a articolelor 12 și 21 din Carta drepturilor fundamentale („carta”), precum și a articolului 51 din Condițiile de încadrare în muncă a agenților BCE („condiții de încadrare în muncă”), a dreptului la carieră și la promovare și a principiului securității juridice.
—
Reclamantul consideră că hotărârea pronunțată de Tribunalul Funcției Publice („TFP”) la 15 decembrie 2015 în cauza F-94/14, Bowles/BCE, nu a fost executată încă de BCE până în prezent. În special, Circulara nr. 1/2011 privind majorările suplimentare de salariu („MSS”), declarată nelegală de TFP, nu a fost retrasă și nici modificată.
—
Aceasta consideră de asemenea că, în lipsa unei modificări legislative, reprezentanții personalului care beneficiază de o dispensă de muncă totală sau substanțială se găsesc din nou într-o situație în care sunt lipsiți de posibilitatea majorării salariului și a avansării în carieră, contrar restului personalului BCE.
—
În continuare, reclamantul consideră că excluderea sa de la evaluarea comparativă potrivit căreia decizia de a acorda MSS este luată de BCE afectează legalitatea acesteia, iar excluderea respectivă, care este, în practică, definitivă, îl dezavantajează în mod vădit și îl discriminează ca urmare a calității sale de reprezentant al personalului cu normă întreagă.
2.
Al doilea motiv întemeiat pe necompetența Chief Services Officer („CSO”), pentru a decide să nu urmeze procedura prevăzută de Circulara nr. 1/2011 în privința reclamantului.
—
Reclamantul consideră că, cu excepția competenței de a decide cu privire la persoanele care vor primi MSS, nicio altă competență în materie de MSS nu a fost delegată de Comitetul executiv al BCE către CSO, nici aceea de a modifica Circulara nr. 1/2011 pentru a exclude anumiți agenți de la aplicarea acesteia.
—
În consecință, CSO nu ar fi fost competent să decidă să nu aplice Circulara nr. 1/2011 reclamantului, în condițiile în care aceasta ar fi trebuit să îi fie aplicată în cazul în care CSO ar fi acționat conform competențelor delegate de Comitetul executiv.
3.
Al treilea motiv întemeiat pe lipsa consultării comitetului pentru personal, cu încălcarea articolului 27 din cartă și a articolelor 48 și 49 din condițiile de încadrare în muncă.
—
În sfârșit, reclamantul consideră că, deși decizia CSO trebuia considerată drept o decizie de modificare a Circularei nr. 1/2011, această decizie nu a făcut obiectul unei consultări prealabile a comitetului pentru personal. Întrucât această consultare este necesară, printre altele, prealabil oricărei modificări aduse Circularei nr. 1/2011, BCE ar fi trebuit, așadar, să consulte comitetul pentru personal cu privire la această modificare.
Full & Egal Universal Law Academy