15.5.2017
RO
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
C 151/20
Cerere de decizie preliminară introdusă de Juzgado de lo Social de Terrassa (Spania) la 22 februarie 2017 – Gardenia Vernaza Ayovi/Consorci Sanitari de Terrassa
(Cauza C-96/17)
(2017/C 151/26)
Limba de procedură: spaniola
Instanța de trimitere
Juzgado de lo Social de Terrassa
Părțile din procedura principală
Reclamantă: Gardenia Vernaza Ayovi
Pârâtă: Consorci Sanitari de Terrassa
Întrebările preliminare
1)
Soluția legală oferită de ordinea juridică în ceea ce privește calificarea unei concedieri disciplinare considerate nelegală și, în special, soluția prevăzută la articolul 96 alineatul 2 din Decretul legislativ regal nr. 5/2015 din 30 octombrie 2015 de aprobare a textului codificat al Legii privind statutul de bază al funcționarilor publici trebuie considerată ca fiind inclusă în noțiunea „condiții de încadrare în muncă” prevăzută la clauza 4 punctul 1 din [acordul-cadru care figurează în anexa la] Directiva 1999/70/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 privind acordul-cadru cu privire la munca pe durată determinată (1), încheiat între CES, UNICE și CEEP?
2)
Clauza 4 punctul 1 din [acordul-cadru care figurează în anexa la] Directiva 1999/70/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 privind acordul-cadru cu privire la munca pe durată determinată, încheiat între CES, UNICE și CEEP ar califica drept discriminatorie o situație precum cea prevăzută la articolul 96 alineatul 2 din Decretul legislativ regal nr. 5/2015 din 30 octombrie 2015 de aprobare a textului codificat al Legii privind statutul de bază al funcționarilor publici, în care, atunci când concedierea disciplinară a unui lucrător pe durată nedeterminată permanent din cadrul administrației publice este declarată abuzivă – nelegală –, lucrătorul este reîncadrat pe post în orice împrejurare, însă dacă este vorba despre un lucrător pe durată nedeterminată nepermanent – sau temporar –, care are aceleași atribuții ca un lucrător pe durată nedeterminată permanent, există posibilitatea de a nu-l reîncadra, în schimbul unei indemnizații?
3)
Având în vedere întrebarea anterioară, însă nu în lumina directivei, ci a articolului 20 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, s-ar justifica aplicarea unui tratament diferențiat în aceste împrejurări?
(1) JO 1999, L 175, p. 43, Ediţie specială, 05/vol. 5, p. 129.