7.8.2017
RO
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
C 256/2
Cerere de decizie preliminară introdusă de Verwaltungsgericht Berlin (Germania) la 2 mai 2017 – Evonik Degussa GmbH/Bundesrepublik Deutschland
(Cauza C-229/17)
(2017/C 256/02)
Limba de procedură: germana
Instanța de trimitere
Verwaltungsgericht Berlin
Părțile din procedura principală
Reclamantă: Evonik Degussa GmbH
Pârâtă: Bundesrepublik Deutschland
Întrebările preliminare
1)
Există o „producție de hidrogen” în sensul anexei I punctul 2 din Decizia 2011/278/UE (1) numai în cazul în care din doi atomi de hidrogen H se obține prin sinteză chimică o moleculă de hidrogen H2 sau această noțiune de producție se referă și la situația în care există un amestec gazos care conține hidrogen – fără să fi avut loc sinteza – în care cantitatea de hidrogen molecular H2 din acest amestec este mărită prin îndepărtarea – printr-un proces fizic sau chimic – celorlalte elemente pentru a obține – astfel cum este formulat în anexa I punctul 2 din Decizia 2011/278/UE – un „produs […] exprimat ca producție comercializabilă (netă), și la o puritate a substanței respective de 100 %”?
2)
În cazul în care răspunsul la întrebarea 1) este că noțiunea de producție nu cuprinde mărirea cantității relative de hidrogen molecular H2 dintr-un amestec gazos, se adresează următoarea întrebare:
Formularea „elementele de proces relevante, legate direct sau indirect de producția hidrogenului și de separarea hidrogenului și a monoxidului de carbon” trebuie interpretată în sensul că doar ambele elemente împreună („și”) sunt incluse în limitele sistemului pentru produsul de referință hidrogen descrise în anexa I punctul 2 din Decizia Comisiei din 27 aprilie 2011 (2011/278/UE) sau elementul de proces „separarea hidrogenului și a monoxidului de carbon” poate exista și izolat în limitele sistemului ca element de proces de sine stătător?
3)
În cazul în care se răspunde la întrebarea 2) în sensul că elementul de proces „separarea hidrogenului și a monoxidului de carbon” poate exista și izolat în limitele sistemului ca element de proces de sine stătător, se adresează următoarea întrebare:
Există elementul de proces „separarea hidrogenului și a monoxidului de carbon” numai atunci când hidrogenul molecular H2 este separat exclusiv de monoxidul de carbon sau există un element de proces „separarea hidrogenului și a monoxidului de carbon” și în cazul în care hidrogenul nu este separat numai de monoxidul de carbon, ci și de alți compuși, de exemplu, de dioxidul de carbon CO2 sau de CnHn?
4)
În cazul în care reclamantei trebuie să i se recunoască dreptul de a i se acorda cu titlu gratuit drepturi de emisii suplimentare mai mari, se adresează întrebarea dacă punctul 3 din dispozitivul Hotărârii Curții din 28 aprilie 2014 (C-191/14) trebuie interpretat în sensul că:
a)
factorul de corecție trans-sectorial de la articolul 4 din anexa II la Decizia 2013/448/UE în versiunea originară se aplică și alocărilor pentru anii 2013-2017 stabilite anterior datei de 1 martie 2017 de către autoritățile competente ale statelor membre, și
b)
factorul de corecție trans-sectorial de la articolul 4 din anexa II la Decizia 2013/448/UE în versiunea originară se aplică și alocărilor suplimentare pentru anii 2013-2017 stabilite după 1 martie 2017 stabilite pe cale judecătorească, și
c)
factorul de corecție trans-sectorial de la articolul 4 din anexa II la Decizia 2013/448/UE în versiunea Deciziei 2017/126/UE în vigoare începând cu 1 martie 2017 originară se aplică și alocărilor suplimentare pentru anii 2013-2017 stabilite după 1 martie 2017, stabilite pe cale judecătorească?
(1) Decizia Comisiei din 27 aprilie 2011 de stabilire, pentru întreaga Uniune, a normelor tranzitorii privind alocarea armonizată și cu titlu gratuit a cotelor de emisii în temeiul articolului 10a din Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului [notificată cu numărul C(2011) 2772] (JO 2011, L 130, p. 1).
Full & Egal Universal Law Academy