6.3.2017
RO
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
C 70/29
Acțiune introdusă la 18 ianuarie – Jalkh/Parlamentul
(Cauza T-27/17)
(2017/C 070/38)
Limba de procedură: franceza
Părțile
Reclamant: Jean-François Jalkh (Gretz-Armainvillers, Franța) (reprezentant: J.-P. Le Moigne, avocat)
Pârât: Parlamentul European
Concluziile
Reclamantul solicită Tribunalului:
—
anularea Deciziei Parlamentului European din data de 22 noiembrie 2016 de ridicare a imunității parlamentare a reclamantului și de adoptare a raportului domnului [X] nr. A8-3018/2016;
—
obligarea Parlamentului European la plata către domnul Jalkh a sumei de 8 000 de euro pentru repararea prejudiciului moral suferit;
—
obligarea Parlamentului European la plata tuturor cheltuielilor de judecată aferente procedurii;
—
obligarea Parlamentului European la plata către domnul Jalkh, pentru rambursarea cheltuielilor de judecată recuperabile, a sumei de 5 000 de euro.
Motivele și principalele argumente
În susținerea acțiunii, reclamantul invocă nouă motive.
1.
Primul motiv, întemeiat pe încălcarea articolului 9 din Protocolul privind privilegiile și imunitățile Comunităților Europene. Reclamantul apreciază că Parlamentul a efectuat o aplicare eronată a normelor referitoare la imunitatea deputaților în Parlamentul francez și simulează confundarea articolelor 8 și 9 din Protocolul nr. 7 privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene.
2.
Al doilea motiv, întemeiat pe aplicarea necesară a articolului 9 din Protocolul privind privilegiile și imunitățile Comunităților Europene. Potrivit reclamantului, autoritățile judiciare franceze îi reproșează acestuia exprimări al căror autor nu este și despre care autoritățile respective nu contestă că se înscriu în cadrul activităților sale politice.
3.
Al treilea motiv, întemeiat pe nerespectarea noțiunii înseși de imunitate parlamentară. Reclamantul consideră că Parlamentul simulează necunoașterea faptului că imunitatea parlamentară, într-o democrație, oferă o dublă imunitate de jurisdicție: lipsa răspunderii și inviolabilitatea.
4.
Al patrulea motiv, întemeiat pe încălcarea jurisprudenței constante a Comisiei pentru afaceri juridice a Parlamentului European în materie de:
—
libertate de exprimare;
—
fumus persecutionis.
5.
Al cincilea motiv, întemeiat pe nerespectarea securității juridice comunitare și pe încălcarea încrederii legitime.
6.
Al șaselea motiv, întemeiat pe nerespectarea independenței unui deputat.
7.
Al șaptelea motiv, întemeiat pe nerespectarea dispozițiilor Regulamentului Parlamentului European referitoare la procedura susceptibilă să conducă la invalidarea mandatului unui deputat [articolul 3 alineatul (4) nou al doilea paragraf din regulamentul respectiv]. Potrivit reclamantului, deși legea franceză prevede o pedeapsă accesorie de neeligibilitate care determină invalidarea mandatului pentru delictul imputat acestuia, guvernul francez nu a informat președintele Parlamentului în acest sens, deși procedura impune acest lucru, și niciun organ competent al Parlamentului (președintele, comisia juridică, adunarea) nu i-a solicitat aceasta. Omiterea acestei formalități esențiale ar fi suficientă pentru a vicia raportul și decizia atacată.
8.
Al optulea motiv, întemeiat pe încălcarea dreptului la apărare al reclamantului. Acesta din urmă nu ar fi fost invitat la votul în ședință plenară al Parlamentului privind ridicarea imunității sale. Astfel, acesta nu ar fi dispus decât de 10 minute pentru a-și invoca mijloacele de apărare, pentru două dintre dosarele care îl privesc, în fața Comisiei pentru afaceri juridice, după încheierea activităților acesteia, în jurul orei 18.
9.
Al nouălea motiv, întemeiat pe lipsa oricărui temei în ceea ce privește urmărirea și cererea de ridicare a imunității, în condițiile în care:
—
în primul rând, reclamantul nu ar fi nici directorul editorial al publicației pe suport de hârtie a Front National („FN”) sau a federațiilor acestuia și nici directorul editorial al siturilor internet ale federațiilor FN și nici, prin urmare, directorul editorial al federației FN din departamentul 66 (Pyrénées-Orientales), astfel încât raportul adoptat de Parlament ar fi în acest sens de două ori eronat;
—
de asemenea, reclamantul nu este autorul broșurii în litigiu iar autorii acesteia ar fi cunoscuți, deși împotriva acestora nu s-ar fi inițiat o procedură judiciară atunci când imunitatea sa a fost ridicată;
—
în plus, faptul de a iniția o procedură judiciară împotriva unor reprezentanți aleși sub pretextul că aceștia solicită prin programul lor o schimbare a legislației existente ar fi o deviere antidemocratică extrem de periculoasă întrucât ar aduce o atingere deosebit de gravă libertății de opinie.
Full & Egal Universal Law Academy