26.6.2017
RO
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
C 202/20
Acțiune introdusă la 2 martie 2017 – Anastassopoulos și alții/Consiliul și Comisia
(Cauza T-147/17)
(2017/C 202/34)
Limba de procedură: franceza
Părțile
Reclamanți: Nikolaos Anastassopoulos (Nea Erythraia, Grecia), Aristeidis Anastassopoulos (Nea Erythraia), Alexia Anastassopoulos (Nea Erythraia), Maria-Myrto Anastassopoulos (Nea Erythraia), Sophie Velliou (Kifissia, Grecia) (reprezentanți: K. Floros și M. Meng-Papantoni, avocați)
Pârâte: Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană
Concluziile
Reclamanții solicită Tribunalului:
—
declararea prezentei cereri admisibilă și fondată;
—
admiterea cererilor de daune interese formulate de reclamanți, acordând daune interese în valoare de 123 442 euro primului reclamant, de 61 721 de euro fiecăruia dintre următorii trei reclamanți, iar celei de a cincea reclamante, în valoare de 120 900 de euro sau, în subsidiar, în valoare de 38 227,20 euro, de 19 107,60 euro și, respectiv, de 37 440 de euro, majorate în toate cazurile cu dobânzi de întârziere;
—
obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată, indiferent de soluția pronunțată.
Motivele și principalele argumente
În susținerea acțiunii, reclamanții invocă o încălcare a principiului fundamental al interzicerii oricărei discriminări, sub forma care impune tratamentul diferit al situațiilor diferite, precum și a articolului 21 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (denumită în continuare „carta”), care concretizează acest principiu.
Invocând pierderi financiare semnificative ca urmare a aplicării Legii 4050/12, denumită de asemenea „PSI” (Private Sector Investment) în cazul obligațiilor lor de stat, aceștia reproșează faptul că au primit același tratament (inclusiv aceeași rată de haircut) precum persoanele juridice, în special bănci și fonduri specializate, în pofida diferențelor lor fundamentale.
Ei impută aceasta președintelui Eurogrupului și/sau Eurogrupului ca atare, care ar fi interzis nu numai scutirea persoanelor fizice de haircut, ci și orice altă măsură compensatorie ulterioară, precum și Comisiei, care și-ar fi dat acordul și ar fi consimțit la o asemenea încălcare a principiului citat anterior și a articolului 21 din cartă, în pofida obligației pe care i-o impune articolul 17 TUE, astfel cum a fost interpretat în Hotărârea din 20 septembrie 2016, Ledra Advertising și alții/Comisia și BCE (C-8/15 P – C-10/15 P, EU:C:2016:701).
Full & Egal Universal Law Academy