31.7.2017
RO
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
C 249/36
Acțiune introdusă la 29 mai 2017 – Austrian Power Grid și Voralberger Übertragungsnetz/ACER
(Cauza T-333/17)
(2017/C 249/52)
Limba de procedură: engleza
Părțile
Reclamante: Austrian Power Grid AG (Viena, Austria) și Voralberger Übertragungsnetz GmbH (Bregenz, Austria) (reprezentanți: H. Kristoferitsch și S. Huber, avocați)
Pârâtă: Agenția pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei (ACER)
Concluziile
Reclamantele solicită Tribunalului:
—
anularea în tot a deciziei Comisiei de apel a Agenției pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei (ACER) din 17 martie 2017, cauza A-001-2017 (consolidată) și anularea următoarelor părți și dispoziții ale deciziei ACER nr. 06/2016 din 17 noiembrie 2016 privind propunerea operatorilor de transport și de sistem de energie electrică pentru determinarea regiunilor de calcul al capacităților:
i.
articolul 1 din decizia atacată coroborat cu
—
articolul 1 alineatul (1) litera (c) din anexa I;
—
cuvântul „also” („de asemenea”) și fragmentul de text „for the purposes of capacity allocation on the affected bidding zone borders until the requirements described in Article 5(3) of this document are fulfilled” [„în vederea alocării capacităților la granițele zonei de ofertare în cauză până când cerințele descrise la articolul 5 alineatul (3) din prezentul document sunt întrunite”] din cuprinsul articolului 2 alineatul (2) litera (e) din anexa I;
ii.
articolul 2 din decizia atacată;
iii.
anexa IV;
iv.
anexa V;
cu titlu subsidiar,
solicită anularea în tot a deciziei atacate și retrimiterea cauzei la Comisia de apel;
—
obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
Motivele și principalele argumente
În susținerea acțiunii, reclamantele invocă șapte motive.
1.
Primul motiv este întemeiat pe susținerea potrivit căreia Comisia de apel a săvârșit o eroare atunci când a considerat că ACER avea competența să modifice propunerea operatorilor de transport și de sistem (denumiți în continuare „OTS-uri”).
Reclamantele susțin că decizia atacată este nelegală întrucât Comisia de apel a omis să analizeze dacă ACER avea sau nu avea competența să modifice în substanță propunerea tuturor OTS-urilor pentru regiunile de calcul al capacităților.
2.
Al doilea motiv este întemeiat pe susținerea potrivit căreia Comisia de apel a săvârșit o eroare atunci când a admis că ACER avea competența să nu țină seama de cererea de modificare formulată de E-Control.
În opinia reclamantelor, cererea introdusă de autoritatea națională de reglementare din Austria, E-Control, prin care se solicita modificarea proiectului tuturor OTS-urilor pentru regiunile de calcul al capacităților, nu a fost analizată în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 9 alineatul (12) din Regulamentul privind alocarea capacităților și gestionarea congestiilor (1). Atunci când a aprobat această aplicare nelegală a articolului 9 din Regulamentul privind alocarea capacităților și gestionarea congestiilor, Comisia de apel ar fi săvârșit o eroare de drept, astfel cum susțin reclamantele.
3.
Al treilea motiv este întemeiat pe susținerea potrivit căreia Comisia de apel a săvârșit o eroare atunci când a admis că ACER avea competența să stabilească zonele de ofertare în cursul unei proceduri desfășurate în temeiul articolului 15 din Regulamentul privind alocarea capacităților și gestionarea congestiilor.
În opinia reclamantelor, toate metodele de interpretare disponibile, precum și jurisprudența și interpretarea autentică a Comisiei susțin în mod clar concluzia potrivit căreia divizarea unei zone de ofertare existente și obligația de a introduce un mecanism de alocare a capacităților nu se pot întemeia pe articolul 15 din Regulamentul privind alocarea capacităților și gestionarea congestiilor. Dimpotrivă, astfel cum invocă reclamantele, interpretarea propusă de ACER și susținută de Comisia de apel se bazează pe o interpretare incorectă și incompletă a dispozițiilor legale și a situației de fapt din prezenta cauză.
4.
Al patrulea motiv este întemeiat pe susținerea potrivit căreia Comisia de apel a săvârșit o eroare atunci când a interpretat noțiunea „congestie structurală” și în ceea ce privește întinderea controlului pe care îl exercită.
În opinia reclamantelor, în decizia privind regiunile de calcul al capacităților, ACER a prezentat o interpretare a noțiunii de congestie structurală care nu se întemeiază nici pe Regulamentul privind alocarea capacităților și gestionarea congestiilor, nici pe Regulamentul (CE) nr. 714/2009 (2), pentru a-și justifica teza potrivit căreia granița germano-austriacă este congestionată structural. Reclamantele arată că, atunci când a acceptat de facto această interpretare eronată a legii aplicabile, Comisia de apel a adoptat o decizie nelegală din punctul de vedere al dreptului material. În plus, așa cum susțin reclamantele, atunci când a acceptat teza ACER privind existența unei congestii structurale la interconexiunea germano-austriacă, Comisia de apel a transferat în mod eronat sarcina probei către reclamante și a încălcat obligația care îi revenea de a stabili în mod complet faptele în discuție și obligația de motivare.
5.
Al cincilea motiv este întemeiat pe susținerea potrivit căreia Comisia de apel a săvârșit o eroare atunci când a considerat proporțională divizarea zonei de ofertare germano-austriece.
Reclamantele susțin că au demonstrat în mod clar că divizarea zonei de ofertare germano-austriece, dispusă de ACER, constituie o ingerință disproporționată în exercitarea drepturilor lor. Cu toate acestea, astfel cum arată reclamantele, Comisia de apel nu a ținut deloc seama de argumentele invocate de reclamante în căile lor de atac. În plus, după cum susțin reclamantele, Comisia de apel a săvârșit o eroare atunci când a considerat ca fiind adecvate divizarea zonei de ofertare și introducerea unui mecanism de alocare a capacităților.
6.
Al șaselea motiv este întemeiat pe susținerea potrivit căreia Comisia de apel a săvârșit o eroare atunci când a constatat că introducerea unei zone de ofertare germano-austriece nu constituie o limitare a libertăților fundamentale.
În opinia reclamantelor, acestea au demonstrat, contrar concluziei la care au ajuns ACER și Comisia de apel, că introducerea unui mecanism de alocare a capacităților la frontiera germano-austriacă restricționează libera circulație a mărfurilor consacrată la articolele 34 și 35 TFUE și libera prestare a serviciilor (articolul 56 TFUE). Reclamantele arată că Comisia de apel le-a respins argumentele, într-un mod succint și neîntemeiat, și a statuat că restricțiile cantitative cu privire la tranzacționarea bilaterală a energiei electrice nu constituie limitări în lumina libertăților fundamentale. Potrivit reclamantelor, Comisia de apel a încălcat astfel dreptul primar al Uniunii și obligația de motivare adecvată.
7.
Al șaptelea motiv este întemeiat pe susținerea potrivit căreia Comisia de apel a săvârșit o eroare atunci când a considerat că decizia ACER privind regiunile de calcul al capacităților este conformă normelor procedurale.
Reclamantele arată că au probat în căile lor de atac că decizia ACER privind regiunile de calcul al capacităților este în parte viciată pentru motivele următoare: (i) ACER și-a depășit competența atunci când a declarat că avizul fără caracter obligatoriu al ACER nr. 09/2015, emis în septembrie 2015, are efecte obligatorii, și, întrucât acest aviz nu a făcut parte din procedura de consultare, drepturile procedurale ale reclamantelor au fost încălcate în mod esențial de ACER; (ii) dosarul ACER pentru pregătirea deciziei privind regiunile de calcul al capacităților nu conține studii tehnice, analize sau evaluări amănunțite: fie ACER le-a furnizat reclamantelor informații vădit incomplete și, procedând astfel, le-a încălcat dreptul de a avea acces complet la dosarul cauzei, în conformitate cu articolul 41 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, fie ACER nu a elaborat deloc și/sau nu a consultat expertize tehnice sau analize astfel încât decizia sa privind regiunile de calcul al capacităților să aibă o bază solidă din punctul de vedere al situației de fapt; (iii) ACER nu a luat în considerare cerințele obligatorii necesare pentru o modificare a zonei de ofertare, astfel cum sunt stabilite la articolul 33 din Regulamentul privind alocarea capacităților și gestionarea congestiilor; (iv) decizia privind regiunile de calcul al capacităților se bazează pe elemente ale situației de fapt care nu au fost suficient lămurite, iar ACER a omis să prezinte observații.
În opinia reclamantelor, în pofida acestor încălcări importante ale normelor legale procedurale de către ACER, Comisia de apel a confirmat, din nou de o manieră foarte generală, legitimitatea deciziei privind regiunile de calcul al capacităților și, prin urmare, a acționat în mod nelegal.
(1) Regulamentul (UE) 2015/1222 al Comisiei din 24 iulie 2015 de stabilire a unor linii directoare privind alocarea capacităților și gestionarea congestiilor (JO 2015, L 197, p. 24).
(2) Regulamentul (CE) nr. 714/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 iulie 2009 privind condițiile de acces la rețea pentru schimburile transfrontaliere de energie electrică și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1228/2003 (JO 2009, L 211, p. 15).
Full & Egal Universal Law Academy