23.10.2017
RO
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
C 357/30
Acțiune introdusă la 6 septembrie 2017 – ICL-IP Terneuzen și ICL Europe Coöperatief/Comisia
(Cauza T-610/17)
(2017/C 357/39)
Limba de procedură: engleza
Părțile
Reclamante: ICL-IP Terneuzen, BV (Terneuzen, Țările de Jos) și ICL Europe Coöperatief UA (Amsterdam, Țările de Jos) (reprezentanți: R. Cana și E. Mullier, avocați)
Pârâtă: Comisia Europeană
Concluziile
Reclamantele solicită Tribunalului:
—
declararea admisibilității și temeiniciei cererii;
—
anularea Regulamentului (UE) 2017/999 al Comisiei din 13 iunie 2017 de modificare a anexei XIV la Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH) (JO 2017, L 150, p. 7) în măsura în care include nPB în anexa XIV la Regulamentul REACH;
—
obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată și
—
impunerea oricăror alte măsuri necesare.
Motivele și principalele argumente
În susținerea acțiunii, reclamantele invocă șase motive.
1.
Primul motiv, întemeiat pe săvârșirea de către Comisia Europeană a unei erori vădite de apreciere prin faptul că nu a luat în considerare toate faptele relevante și a încălcat principiul bunei administrări.
—
Reclamantele susțin că Comisia Europeană a săvârșit o eroare vădită de apreciere prin faptul că nu a luat în considerare cu atenție și cu imparțialitate informațiile relevante prezentate Comisiei Europene de către reclamante care au arătat că substanța nu îndeplinea criteriile pentru stabilirea priorității și pentru includerea în anexa XIV la Regulamentul REACH. Potrivit reclamantelor, în cazul în care Comisia Europeană ar fi luat în considerare informațiile, punctajul atribuit substanței ar fi fost mai scăzut sau similar punctajului altor substanțe care nu au fost considerate prioritare în aceeași etapă de stabilire a priorității, iar substanța nu ar fi fost inclusă de către regulamentul atacat în anexa XIV la Regulamentul REACH.
2.
Al doilea motiv, întemeiat pe faptul că regulamentul atacat încalcă articolul 55 din Regulamentul REACH, contravine obiectivului privind competitivitatea al Regulamentului REACH și aduce totodată atingere dreptului de a desfășura activități comerciale.
—
Reclamantele susțin că regulamentul atacat este contrar obiectivelor privind competitivitatea ale Regulamentului REACH și în special ale titlului său VII privind autorizarea, afectând astfel poziția competitivă a reclamantelor și aducând totodată atingere dreptului reclamantelor de a desfășura activități comerciale prin faptul că s-a considerat că substanța este prioritară în pofida informațiilor care au arătat că substanța nu îndeplinea criteriile pentru stabilirea priorității și pentru includerea în anexa XIV.
3.
Al treilea motiv, întemeiat pe încălcarea de către Comisia Europeană a dreptului la apărare al reclamantelor și a obligației sale de motivare.
—
Reclamantele susțin că Comisia Europeană le-a încălcat dreptul la apărare și și-a încălcat obligația de motivare întrucât nu a prezent motivele pentru care a „grupat” substanța împreună cu tricloretilena, deși Agenția Europeană pentru Produse Chimice a recunoscut expres (în Ghidul privind stabilirea priorității) că în cazul în care sunt luați în considerare factori precum „gruparea”, care nu fac parte dintre criteriile formale prevăzute la articolul 58 alineatul (3), motivele pentru stabilirea priorității trebuie să fie indicate în mod clar și să fie conforme cu rolul și cu finalitatea etapei privind recomandarea din cadrul procedurii de autorizare.
4.
Al patrulea motiv, întemeiat pe atingerea adusă de către regulamentul atacat încrederii legitime a reclamantelor.
—
Reclamantele susțin că adoptarea regulamentului atacat aduce atingere încrederii lor legitime în măsura în care nu respectă Ghidul privind stabilirea priorității. Mai precis, reclamantele susțin că stabilirea priorității și includerea nPB în anexa XIV au adus atingere încrederii lor legitime în faptul că criteriul volumului și considerațiile privind gruparea urmau să fie aplicate astfel cum sunt stabilite în Ghidul privind stabilirea priorității și în Ghidul privind abordarea generală.
5.
Al cincilea motiv, întemeiat pe încălcarea de către regulamentul atacat a principiului proporționalității.
—
Reclamantele susțin că Comisia Europeană ar fi trebuit să considere că este oportun să amâne includerea nPB în anexa XIV la regulamentul atacat și că aceasta ar fi fost mai puțin constrângător din moment ce reclamantele nu ar fi trebuit să suporte imediat consecințele includerii în anexa XIV, ci numai atunci când nPB ar fi fost în mod corect inclus în anexa XIV în lumina unei priorități reale relativ ridicate.
6.
Al șaselea motiv, întemeiat pe încălcarea de către regulamentul atacat a principiului egalității de tratament și nediscriminării.
—
Reclamantele susțin că regulamentul atacat încalcă principiul egalității de tratament și nediscriminării întrucât tratează substanța în mod diferit — prin includerea sa în anexa XIV la Regulamentul REACH — de alte substanțe, inclusiv antimoniul galben de plumb. Potrivit reclamantelor, cele două substanțe se aflau într-o situație comparabilă: se considera că ambele fac parte din aceeași etapă de stabilire a priorității, ambele au obținut (sau ar fi trebuit să obțină) un punctaj total în vederea stabilirii priorității de 17 și în ambele cazuri evaluarea priorității lor a implicat considerații privind gruparea. Cu toate acestea, potrivit reclamantelor, respectivele substanțe au fost tratate în mod diferit de către ECHA și de către Comisia Europeană întrucât s-a recomandat includerea și ulterior s-a inclus substanța în anexa XIV, în timp ce nu s-a recomandat includerea antimoniului galben de plumb și astfel acesta nu a fost inclus în anexa XIV.