Cauza C-197/18: Cerere de decizie preliminară introdusă de Verwaltungsgericht Wien (Austria) la 19 martie 2018 – Wasserleitungsverband Nördliches Burgenland și alții
C2682018RO1910120180319RO0025191202
Cerere de decizie preliminară introdusă de Verwaltungsgericht Wien (Austria) la 19 martie 2018 – Wasserleitungsverband Nördliches Burgenland și alții
(Cauza C-197/18)2018/C 268/25Limba de procedură: germana
Instanța de trimitere
Verwaltungsgericht Wien
Părțile din procedura principală
Apelanți: Wasserleitungsverband Nördliches Burgenland, Robert Prandl, Gemeinde Zillingdorf
Autoritate pârâtă: Bundesministerin für Nachhaltigkeit und Tourismus, anterior Bundesminister für Land und Forstwirtschaft, Umwelt und Wasserwirtschaft
Întrebarea preliminară
Articolul 288 TFUE coroborat cu articolul 5 alineatul (4) sau cu dispozițiile coroborate ale articolului 5 alineatul (5) și ale punctului 2 din anexa I la Directiva 91/676/CEE ( 1 ) a Consiliului din 12 decembrie 1991 privind protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole (Directiva 91/676/CEE, denumită în continuare „Directiva privind nitrații”) trebuie interpretat în sensul că:
a)
un furnizor public de apă care, înainte de a distribui apa potabilă către consumatori (care se racordează în mod obligatoriu), tratează în mod corespunzător apa cu conținut ridicat de nitrați din puțul care pe care îl are la dispoziție pentru prelevare, astfel încât, înainte de distribuire, apa să aibă un conținut de nitrați mai mic de 50 de mg/l și care are obligația legală să asigure furnizarea apei într-o anumită zonă este vizat în mod direct, în sensul jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene (în speță, prin transpunerea eventual insuficientă a Directivei 91/676/CEE din 12 decembrie 1991), atunci când, din cauza planurilor de acțiune pretins insuficiente (întrucât, în zona acestui furnizor, apa are un conținut de nitrați de peste 50 mg/l), are obligația să ia măsuri de tratare a apei și, astfel, în cadrul Directivei privind nitrații îi sunt recunoscute drepturi subiective precum dreptul
a.1)
de a modifica un program de acțiune național adoptat anterior în scopul transpunerii Directivei privind nitrații [în sensul articolului 5 alineatul (4) din Directiva privind nitrații] prin luarea unor măsuri mai stricte, menite să permită îndeplinirea obiectivelor prevăzute la articolul 1 din Directiva privind nitrații, mai precis, respectarea concentrației maxime de nitrați de 50 mg/l în apele subterane, măsurate la fiecare punct de prelevare?
a.2)
de a lua măsuri suplimentare sau de a adopta acțiuni consolidate [în conformitate cu articolul 5 alineatul (5) din Directiva privind nitrații], în scopul realizării obiectivelor articolului 1 din Directiva privind nitrații, mai precis, atingerea unei concentrații maxime de nitrați de 50 mg/l în apele subterane, măsurate la fiecare punct de prelevare?
b)
un consumator care, potrivit legii, ar fi autorizat să utilizeze apa din fântâna sa pentru consum propriu, dar care din cauza concentrației mari de nitrați nu o utilizează (la momentul întocmirii cererii pe care se întemeiază procedura din speță acesta nu putea utiliza apa și în perioada de soluționare a prezentei cereri de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene apa ar putea fi, desigur, utilizată, însă este de așteptat ca, în mod cert, concentrația de nitrați în apă să depășească din nou pragul de 50 mg/l) și se aprovizionează cu apă de la un furnizor public de apă, este vizat în mod direct, în sensul jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene (în speță, prin transpunerea eventual insuficientă a Directivei 91/676/CEE a Consiliului din 12 decembrie 1991) atunci când, din cauza planurilor de acțiune pretins insuficiente, întrucât apa de la punctul său de prelevare (fântâna casnică) are un conținut de nitrați de peste 50 mg/l, nu poate să își exercite dreptul de folosire restricționată a apei subterane prevăzut de lege pe proprietatea sa funciară și, astfel, în cadrul Directivei privind nitrații îi sunt recunoscute drepturi subiective precum dreptul
b.1)
de a modifica un program de acțiune național adoptat anterior în scopul transpunerii Directivei privind nitrații [în sensul articolului 5 alineatul (4) din Directiva privind nitrații] prin luarea unor măsuri mai stricte, menite să permită îndeplinirea obiectivelor prevăzute la articolul 1 din Directiva privind nitrații, mai precis, respectarea concentrației maxime de nitrați de 50 mg/l în apele subterane, măsurate la fiecare punct de prelevare?
b.2)
de a lua măsuri suplimentare sau de a adopta acțiuni consolidate [în conformitate cu articolul 5 alineatul (5) din Directiva privind nitrații], în scopul realizării obiectivelor articolului 1 din Directiva privind nitrații, mai precis, atingerea unei concentrații maxime de nitrați de 50 mg/l în apele subterane, măsurate la fiecare punct de prelevare?
c)
o comună, în calitate de organism public, care exploatează, respectiv pune la dispoziție puțul comunal pentru alimentare cu apă potabilă doar ca puț de apă reciclată, din cauza concentrației de nitrați care depășește pragul de 50 mg/l – fără să aducă atingere alimentării cu apă potabilă -, este vizată în mod direct, în sensul jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene (în speță, prin transpunerea eventual insuficientă a Directivei 91/676/CEE a Consiliului din 12 decembrie 1991 prin planuri de acțiune insuficiente), atunci când apa are un conținut de nitrați de peste 50 mg/l), utilizarea ca apă potabilă nefiind posibilă în aceste condiții și, astfel, în cadrul Directivei privind nitrații îi sunt recunoscute drepturi subiective precum dreptul
c.1)
de a modifica un program de acțiune național adoptat anterior în scopul transpunerii Directivei privind nitrații [în sensul articolului 5 alineatul (4) din Directiva privind nitrații] prin luarea unor măsuri mai stricte, menite să permită îndeplinirea obiectivelor prevăzute la articolul 1 din Directiva privind nitrații, mai precis, respectarea concentrației maxime de nitrați de 50 mg/l în apele subterane, măsurate la fiecare punct de prelevare?
c.2)
de a lua măsuri suplimentare sau de a adopta acțiuni consolidate [în conformitate cu articolul 5 alineatul (5) din Directiva privind nitrații], în scopul realizării obiectivelor articolului 1 din Directiva privind nitrații, mai precis, atingerea unei concentrații maxime de nitrați de 50 mg/l în apele subterane, măsurate la fiecare punct de prelevare?
În orice ipoteză, în toate cele trei cazuri de mai sus, protecția sănătății consumatorilor este garantată fie prin alimentarea cu apă de la furnizori de apă ofertanți (în contextul obligației și al dreptului de racordare) – în cazurile b) și c) – sau prin măsuri de tratare corespunzătoare, în cazul a).
( 1 ) Directiva 91/676/CEE a Consiliului din 12 decembrie 1991 privind protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole (JO 1991, L 375, p. 1, Ediție specială, 15/vol. 2, p. 81).
Full & Egal Universal Law Academy