22.10.2018
RO
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
C 381/15
Recurs introdus la 9 august 2018 de Marion le Pen împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera a șasea) din 19 iunie 2018 în cauza T-86/17, Le Pen/Parlamentul European
(Cauza C-525/18 P)
(2018/C 381/16)
Limba de procedură: franceza
Părțile
Recurentă: Marion Le Pen (reprezentant: R. Bosselut, avocat)
Celelalte părți din procedură: Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene
Concluziile recurentei
—
anularea Hotărârii Camerei a șasea a Tribunalului din 19 iunie 2018 în cauza T-86/17
În consecință,
—
anularea deciziei Secretarului General al Parlamentului din 5 decembrie 2016 adoptată în aplicarea articolului 68 din Decizia 2009/C 159/01 a Biroului Parlamentului European din 19 mai și din 9 iulie 2008„privind normele de aplicare a Statutului deputaților în Parlamentul European”, cu modificările ulterioare, prin care s-a constatat o creanță în cuantum de 298 497,87 euro;
—
anularea notei de debit nr. 2016-1560 notificată la 6 decembrie 2016, prin care se informează recurenta cu privire la faptul că s-a constatat în privința sa o creanță prin decizia Secretarului General din 5 decembrie 2016 privind recuperarea sumelor plătite în mod nejustificat cu titlu de asistență parlamentară, în aplicarea articolului 68 din NAS și a articolelor 78, 79 și 80 din RF;
—
pronunţarea cu privire la suma care trebuie acordată recurentei cu titlu de despăgubire pentru prejudiciul moral care rezultă din acuzațiile neîntemeiate emise înainte de orice finalizare a unei anchete, din atingerea adusă imaginii sale și din perturbarea foarte importantă provocată în viața sa personală și politică prin decizia atacată;
—
pronunţarea cu privire la suma care trebuie acordată recurentei cu titlu de cheltuieli de judecată;
—
obligarea Parlamentului la plata tuturor cheltuielilor de judecată;
—
cu titlu interlocutoriu, invitarea Parlamentului să prezinte dosarul administrativ al doamnei CG, releveul intrărilor și ieșirilor doamnei CG din sediul Parlamentului de la Strasbourg și Bruxelles, scrisoarea anonimă care a stat la baza inițierii procedurii în litigiu și dosarul OLAF care le privește pe recurentă și pe asistenta sa.
Motivele și principalele argumente
Primul motiv se întemeiază pe încălcarea dreptului Uniunii săvârșită de Tribunal, pe erori de drept și pe încălcarea unor norme fundamentale de procedură. Recurenta a justificat pe deplin depunerea unor documente noi pe parcursul procedurii prin existența unor elemente de fapt noi. Aceste documente constituie dezvoltarea celor care fuseseră depuse în fața Secretarului General al Parlamentului. Tribunalul dispunea de competența de fond care impunea să ia în considerare aceste documente în vederea aprecierii existenței sau inexistenței unei activități de asistență parlamentară, și în consecință, temeinicia sau netemeinicia recuperării sumelor plătite în mod nejustificat. În plus, anumite probe erau în posesia Parlamentului, însă fuseseră disimulate față de recurentă.
Al doilea motiv se întemeiază pe încălcarea săvârșită de Tribunal a dreptului la apărare și a unor norme fundamentale de procedură. Lipsa audierii recurentei de către Secretarul General al Parlamentului și lipsa comunicării dosarului constituie o încălcare a dreptului la apărare al recurentei, a dreptului de a fi ascultat personal înaintea adoptării oricărei decizii, chiar administrative, a principiilor egalității armelor și al echității procedurale, a dreptului la o instanță imparțială și a interzicerii denegării de dreptate care decurg din dispozițiile NAS, din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, din articolul 6 din CEDO și din principiile generale de drept. Tribunalul nu a identificat lipsa de motivare care afectează decizia Secretarului General.
Al treilea motiv se întemeiază pe încălcarea dreptului Uniunii săvârșită de Tribunal, pe erori de drept și pe o eroare de calificare a naturii juridice a faptelor, pe denaturarea faptelor și a elementelor de probă, pe caracterul discriminatoriu și pe fumus persecutionis, precum și pe încălcarea principiilor încrederii legitime și al legalității.
Al patrulea motiv se întemeiază pe abuzul de putere, întrucât hotărârea atacată susține comportamentul Secretarului General al Parlamentului, al cărui obiectiv real și scop final a fost acela de a vătăma recurenta și partidul acesteia.
Full & Egal Universal Law Academy