10.12.2018
RO
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
C 445/8
Acțiune introdusă la 28 septembrie 2018 – Comisia Europeană/Republica Slovacă
(Cauza C-614/18)
(2018/C 445/10)
Limba de procedură: slovaca
Părțile
Reclamantă: Comisia Europeană (reprezentanți: A. Tokár, C. Cattabriga, agenți)
Pârâtă: Republica Slovacă
Concluziile reclamantei
Comisia Europeană solicită Curții:
—
constatarea faptului că, prin neacordarea dreptului la o cale de atac jurisdicțională, astfel cum este consacrat de dreptul Uniunii, resortisanților unor țări terțe care nu sunt membrii familiei unui cetățean al Uniunii și a căror cerere de acordare a vizei a fost respinsă ori a căror viză a fost anulată sau revocată, Republica Slovacă nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul articolului 19 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană și al articolului 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, coroborate cu articolul 32 alineatul (3), cu articolul 34 alineatul (7) și cu articolul 35 alineatul (7) din Regulamentul (CE) nr. 810/2009 (1) (Codul de vize)
—
obligarea Republicii Slovace la plata cheltuielilor de judecată.
Motivele și principalele argumente
În susținerea acțiunii formulate, Comisia Europeană arată că chestiunile de drept în discuție în prezenta cauză au fost tranșate în mod clar prin Hotărârea Curții în cauza C-403/16, El Hassani, în care Curtea a statuat că aticolul 32 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 810/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 iulie 2009 privind instituirea unui Cod comunitar de vize, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (UE) nr. 610/2013 (2) al Parlamentului European și al Consiliului din 26 iunie 2013 coroborat cu articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, trebuie să fie interpretat în sensul că impune statelor membre obligația de a prevedea o procedură privind o cale de atac împotriva deciziilor de respingere a cererilor de viză, ale cărei modalități intră sub incidența ordinii juridice a fiecărui stat membru, cu respectarea principiilor echivalenței și efectivității. Această procedură trebuie să garanteze, într-un anumit stadiu al acesteia, o cale de atac jurisdicțională.
Prin urmare, Comisia consideră că argumentele invocate de Republica Slovacă în cadrul procedurii care precedă introducerea prezentei acțiuni nu pot fi admise și își menține poziția potrivit căreia Republica Slovacă nu își îndeplinește obligațiile cuprinse în cererea introductivă.
(1) Regulamentul (CE) nr. 810/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 iulie 2009 privind instituirea unui Cod comunitar de vize (Codul de vize; JO 2009, L 243, p. 1)
(2) Regulamentul (UE) nr. 610/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 iunie 2013 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 562/2006 al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a unui Cod comunitar privind regimul de trecere a frontierelor de către persoane (Codul frontierelor Schengen), a Convenției de punere în aplicare a Acordului Schengen, a Regulamentelor (CE) nr. 1683/95 și (CE) nr. 539/2001 ale Consiliului și a Regulamentelor (CE) nr. 767/2008 și (CE) nr. 810/2009 ale Parlamentului European și ale Consiliului (JO 2013, L 182, p. 1)
Full & Egal Universal Law Academy