Cauza T-186/18: Acțiune introdusă la 14 martie 2018 – Abaco Energy și alții/Comisia
C2212018RO2810120180314RO0035281292
Acțiune introdusă la 14 martie 2018 – Abaco Energy și alții/Comisia
(Cauza T-186/18)2018/C 221/35Limba de procedură: engleza
Părțile
Reclamanți: Abaco Energy, SA (Madrid, Spania) și alți 1660 de reclamanți (reprezentanți: P. Holtrop, P. Kuypers și M. de Wit, avocați)
Pârâtă: Comisia Europeană
Concluziile
Reclamanții solicită Tribunalului:
—
anularea Deciziei Comisiei Europene C(2017) 7384 final din 10 noiembrie 2017 în cazul SA.40348 (2015/NN) privind sprijinul acordat pentru energia electrică produsă din surse regenerabile, prin cogenerare sau din deșeuri ( 1 );
—
obligarea Comisiei la realizarea unor evaluări separate a schemei precedente și a schemei actuale, în conformitate cu dreptul Uniunii;
—
obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată.
Motivele și principalele argumente
În susținerea acțiunii, reclamanții invocă șase motive.
1.
Primul motiv întemeiat pe încălcarea obligației de diligență a Comisiei
—
Comisia are obligația să își îndeplinească în mod corespunzător obligațiile care îi revin în temeiul tratatelor. Comisia a avut ocazia, informațiile și resursele necesare pentru a evalua schema anterioară ca parte a aprecierii sale în cadrul adoptării deciziei și conform obligațiilor legale. Comisia nu și-a îndeplinit această obligație, întrucât nu a efectuat o evaluare independentă a schemei anterioare, încălcând astfel standardele la care este supusă potrivit tratatelor.
2.
Al doilea motiv întemeiat pe o eroare vădită de fapt
—
Comisia a săvârșit o eroare vădită de fapt întrucât a constatat că schema anterioară a fost absorbită de schema actuală. Este evident că nu a avut loc nicio absorbție și că, de fapt, tot timpul au existat două scheme complet separate, fiecare dintre ele necesitând propria evaluare pentru a stabili conformitatea cu normele privind ajutoarele de stat.
3.
Al treilea motiv întemeiat pe o eroare vădită de drept
—
Comisia nu a aplicat în mod corect liniile directoare corespunzătoare, cu caracter obligatoriu, ale Comisiei, încălcând astfel dreptul Uniunii. În plus, Comisia a declarat că, întrucât în opinia sa a existat o absorbție a schemei anterioare de către schema actuală, nu era necesară evaluarea schemei anterioare. Reclamanții apreciază că Comisia, susținând acest lucru, a acționat cu încălcarea dreptului Uniunii.
4.
Al patrulea motiv întemeiat pe o motivare insuficientă
—
Comisia nu a oferit o motivare suficientă care să permită reclamanților să înțeleagă temeiul în baza căruia aceasta a adoptat decizia. Din decizie nu reiese în mod clar: (i) motivele în temeiul cărora Comisia a declarat că schema anterioară a fost absorbită de schema actuală și (ii) temeiul în baza căruia absorbția unei scheme de către o alta exclude necesitatea unei evaluări a conformității primei scheme cu normele privind ajutoarele de stat. Ambele au fost constatări fundamentale care au condus la adoptarea deciziei de către Comisie. Prin urmare, reclamanții au fost lipsiți de dreptul lor fundamental de a obține o decizie care să le permită să înțeleagă în ce mod și pentru ce motive Comisia a ajuns la concluziile exprimate în decizie.
5.
Al cincilea motiv întemeiat pe un abuz de putere și pe încălcarea Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene
—
În temeiul articolului 41 alineatul (1) din Carta drepturilor fundamentale, Comisia trebuie să trateze interesele reclamanților în cadrul deciziei în mod imparțial și echitabil. Comisia nu și-a îndeplinit această obligație întrucât a plasat interesele Comisiei și ale Spaniei deasupra celor ale reclamanților.
6.
Al șaselea motiv întemeiat pe încălcarea principiului proporționalității
—
Comisia nu a luat în considerare interesele reclamanților întrucât nu a furnizat o evaluare independentă a schemei anterioare, încălcând astfel principiul proporționalității.
( 1 ) JO 2017 C 442, p. 1.
Full & Egal Universal Law Academy