15.10.2018
RO
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
C 373/12
Acțiune introdusă la 18 iulie 2018 – Panagiotis Triantafyllopoulos şi alţii/BCE
(Cauza T-451/18)
(2018/C 373/13)
Limba de procedură: greaca
Părțile
Reclamanți: Panagiotis Triantafyllopoulos (Patras, Grecia) şi alţi 487 de reclamanţi (reprezentant: N. Ioannou, avocat)
Pârâtă: Banca Centrală Europeană
Concluziile
Reclamanții solicită Tribunalului:
—
obligarea Băncii Centrale Europene la repararea prejudiciului actual pe care l-au suferit, astfel cum este precizat de fiecare dintre ei în cererea introductivă şi care se ridică la 83,77 euro pentru fiecare titlu de participare deţinut în organizaţia cooperativă, multiplicat cu numărul de titluri de participare al căror proprietar este fiecare reclamant, persoană fizică sau juridică;
—
obligarea Băncii Centrale Europene la plata cheltuielilor de judecată ale reclamanţilor.
Motivele și principalele argumente
Acţiunea are ca obiect o cerere de despăgubire a prejudiciului care ar fi fost cauzat reclamanţilor în calitate de deţinători de titluri de participare ale băncii „Achaïki Synetairistiki Trapeza SYN.PE.” (Achaïki Synetairistiki Trapeza), aflată în regim de lichidare specială, şi care constă în prejudiciul actual suferit, şi anume valoarea titlurilor de participare aflate în proprietatea fiecăruia dintre reclamanţi. Acest prejudiciu ar fi fost cauzat ca urmare a controlului şi a supravegherii insuficiente din partea Băncii Greciei asupra Achaïki Synetairistiki Trapeza în cursul anilor 1999-2012, dar şi ca urmare a controlului şi a supravegherii insuficiente din partea Băncii Centrale Europene faţă de Banca Greciei şi, prin intermediul acesteia din urmă, direct asupra Achaïki Synetairistiki Trapeza.
În susținerea acțiunii, reclamanții invocă următoarele motive.
1.
Primul motiv întemeiat pe fapte, pe dosarul penal care a fost constituit şi pe dreptul naţional
—
Din 1999 până în prezent şi până la revocarea autorizaţiei Achaïki Synetairistiki Trapeza de către Banca Greciei, diferitele administraţii care s-au succedat au delapidat patrimoniul social şi l-au utilizat în scopuri infracţionale şi, în orice caz, în alte scopuri decât cele conforme cu legea. Această situaţie s-a produs fără măcar să fie respectate în aparenţă procedurile legale de funcţionare a unei bănci. Banca Greciei este, potrivit dreptului naţional, singura autoritate de supraveghere naţională susceptibilă să adopte toate măsurile de prevenire, de control şi de reprimare, în scopul de a evita toate evenimentele care s-au produs şi care au condus la afectarea patrimoniului social.
2.
Al doilea motiv întemeiat pe articolul 340 TFUE
—
Potrivit articolului 340 alineatul (3) TFUE, având în vedere că are o personalitate juridică distinctă, BCE trebuie să repare, în conformitate cu principiile generale comune ordinilor juridice ale statelor membre, prejudiciile pe care le-a cauzat sau care au fost cauzate de agenţii săi în exercitarea funcţiilor lor.
3.
Al treilea motiv întemeiat pe jurisprudenţa Curţii
—
Jurisprudenţa Curţii impune să fie dovedită o încălcare flagrantă a unei norme de drept care urmăreşte să confere drepturi particularilor. În ceea ce priveşte cerinţa unei încălcări flagrante, criteriul determinant pentru a considera că această condiţie este îndeplinită este de a determina dacă organul în discuţie al Uniunii a săvârşit o încălcare vădită şi gravă a limitelor puterii sale de apreciere. Întinderea şi intensitatea prejudiciului care a fost cauzat, precum şi numărul persoanelor prejudiciate pot fi utilizate drept criterii pentru a determina dacă organul care a adoptat actul a depăşit în mod vădit şi grav limitele puterii sale de apreciere. În plus, trebuie să se sublinieze că există o încălcare flagrantă a dreptului Uniunii dacă organul nu ar fi săvârşit erori în condiţiile în care a acţionat cu o diligenţă şi o prudenţă normale. BCE a încălcat obligaţia care îi revenea, în temeiul tratatelor şi a statutelor sale, de a sancţiona Banca Greciei pentru supravegherea insuficientă pe care a exercitat-o asupra Achaïki Synetairistiki Trapeza. BCE, în ceea ce o priveşte, are răspunderea de a controla dacă băncile naţionale ale statelor membre funcţionează în conformitate cu dispoziţiile prevăzute de tratatele şi de statutele sale. În cazul în care nu procedează la un astfel de control, se poate susţine că intervine o carenţă administrativă – încălcarea principiului unei bune administrări – care era previzibilă dacă BCE ar fi adoptat măsurile adecvate pentru a-i „aminti” Băncii Greciei obligaţiile care îi revin în temeiul tratatelor şi pentru a-i atrage atenţia că nu este permisă lipsa unui control asupra instituţiilor de credit, întrucât, în acest mod, stabilitatea monetară a Uniunii, care este principala raţiune de a fi a BCE, se află în pericol. BCE trebuia să controleze dacă Banca Greciei îşi respecta obligaţiile în calitate de membru al Sistemului European al Băncilor Centrale şi, dacă ar fi constatat că aceste obligaţii nu erau respectate, trebuia să adopte măsurile adecvate şi să nu aibă un comportament pasiv.
Full & Egal Universal Law Academy