1.10.2018
RO
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
C 352/42
Acțiune introdusă la 1 august 2018 – Electroquímica Onubense/ECHA
(Cauza T-481/18)
(2018/C 352/50)
Limba de procedură: spaniola
Părțile
Reclamantă: Electroquímica Onubense, S.L. (Palos de la Frontera, Spania) (reprezentant: D. González Blanco, avocat)
Pârâtă: Agenția Europeană pentru Produse Chimice (ECHA)
Concluziile
Reclamanta solicită Tribunalului pronunțarea unei noi hotărâri prin care să stabilească faptul că Electroquímica Onubense (EQO) îndeplinește condițiile unei întreprinderi mijlocii în vederea aplicării taxelor de înregistrare a produselor la ECHA.
Motivele și principalele argumente
În susținerea acțiunii, reclamanta invocă cinci motive.
1.
Primul motiv, întemeiat pe faptul că raportul de calcul pentru IMM anexat la decizia atacată se referă la legătura sa cu ERCROS în anii 2013 și 2014, cu ignorarea de către autorul aceluiași raport a unui aspect atât de relevant precum constituirea aceleiași societăți în luna februarie a anului 2015 cu un capital social de 3 000 de euro, capitalul minim impus în mod legal potrivit legislației comerciale spaniole. Se afirmă în această privință că informația menționată privind capitalul social al noii societăți a fost determinantă pentru declararea aceleiași societăți drept „întreprindere mică”, din moment ce EQC îndeplinea efectiv parametrii impuși de reglementarea aplicabilă, participarea ERCROS la capitalul aceleiași societăți nefiind în nici un caz susceptibilă să o convertească, ca atare, într-o „întreprindere mare”.
2.
Al doilea motiv, întemeiat pe faptul că ERCROS a fost asociatul unic al EQC în perioada cuprinsă între constituirea societății (18 februarie 2015) și cesiunea participațiilor sociale către SALINAS DEL ODIEL (2 iunie 2015), și aceasta în mod pur conjunctural sau instrumental, pentru a facilita transferul proprietății de la EQC la destinatarul său final, SALINAS DEL ODIEL.
3.
Al treilea motiv, întemeiat pe faptul că, la sfârșitul exercițiului financiar 2015, EQC nu mai era deținută de ERCROS (considerată drept „întreprindere mare”), nici direct, nici indirect, ci era deținută de SALINAS DEL ODIEL (considerată drept „întreprindere mijlocie”).
4.
Al patrulea motiv, întemeiat pe faptul că aspectul relevant pentru determinarea dimensiunii întreprinderii EQC, în vederea aplicării reglementării în discuție, nu poate fi altul decât cel al legăturii pe care o deținea EQC cu întreprinderea care era societatea sa mamă la sfârșitul exercițiului financiar 2015 – astfel cum se reflectă în conturile anuale corespunzătoare anului menționat, iar nu aspectul privind legătura sa cu întreprinderea care a avut această calitate în mod conjunctural și instrumental în cursul exercițiului de referință.
5.
Al cincilea motiv, întemeiat pe faptul că în mod corect nu ar fi trebuit aplicată taxa prevăzută pentru o întreprindere mare, ci cea prevăzută pentru o întreprindere mijlocie, din moment ce legătura care trebuie să se stabilească în acest scop este cea dintre EQO și SALINAS DEL ODIEL, iar nu dintre EQO și ERCROS.
Full & Egal Universal Law Academy