18.2.2019
RO
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
C 65/42
Acțiune introdusă la 7 decembrie 2018 – Melin/Parlamentul
(Cauza T-726/18)
(2019/C 65/54)
Limba de procedură: franceza
Părțile
Reclamantă: Joëlle Melin (Aubagne, Franța) (reprezentant: F. Wagner, avocat)
Pârât: Parlamentul European
Concluziile
Reclamanta solicită Tribunalului:
—
declararea ca admisibilă a excepției de nelegalitate și declararea articolelor 33 și 68 din NASD [Normele de aplicare a Statutului deputaţilor] ca nelegale, prin urmare;
—
constatarea lipsei temeiului legal al deciziei Secretarului General din 4 octombrie 2018;
în principal:
—
anularea deciziei Secretarului General al Parlamentului European din 4 octombrie 2018, notificată prin scrisoarea nr. D316037 din 10 octombrie 2018, adoptată în aplicarea articolului 68 din Decizia 2009/C 159/01 a Biroului Parlamentului European din 19 mai şi din 9 iulie 2008„privind Normele de aplicare a Statutului deputaţilor din Parlamentul European”, cu modificările ulterioare, prin care s-a constatat o creanţă faţă de reclamantă în sumă de 130 339,35 euro cu titlu de sume plătite în mod nejustificat în cadrul asistenței parlamentare și prin care se motivează recuperarea acesteia;
—
anularea notei de debit nr. 2018-1597 prin care se informează reclamanta cu privire la faptul că, prin decizia Secretarului General din 4 octombrie 2018, s-a constatat în privința sa o creanță [și se dispune] „recuperarea sumelor plătite în mod nejustificat cu titlu de asistență parlamentară [în aplicarea] articolului 68 din NASD și a articolelor 78 şi 79 din Regulamentul Financiar”;
—
obligarea Parlamentului European la plata tuturor cheltuielilor de judecată.
Motivele și principalele argumente
În susținerea acțiunii, reclamanta invocă trei motive.
1.
Primul motiv, întemeiat pe o excepţie de nelegalitate pentru încălcarea principiilor securităţii juridice şi încrederii legitime prin articolele 33 şi 68 din Normele de aplicare a Statutului deputaţilor adoptate prin decizia din 19 mai şi din 9 iulie 2008 a Biroului Parlamentului European, printre altele ca urmare a lipsei de claritate şi de precizie a acestora.
2.
Al doilea motiv, întemeiat pe încălcarea unor norme de procedură, în măsura în care decizia atacată nu ar permite o cunoaştere precisă a motivelor de refuz al admisibilităţii unor documente furnizate ca dovezi ale activităţii efectuate. Prin urmare, decizia nu ar fi motivată, cu încălcarea articolului 41 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene care consacră dreptul la bună administrare.
3.
Al treilea motiv, întemeiat pe încălcarea drepturilor reclamantei, în măsura în care aceasta din urmă nu a fost ascultată oral de Secretarul General, ci numai pe calea unei proceduri scrise.