1.4.2019
RO
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
C 122/22
Acțiune introdusă la 4 februarie 2019 — Vlaamse Gemeenschap și Vlaams Gewest/Parlamentul și Consiliul
(Cauza T-66/19)
(2019/C 122/25)
Limba de procedură: neerlandeza
Părțile
Reclamante: Vlaamse Gemeenschap și Vlaams Gewest (reprezentanți: T. Eyskens, N. Bonbled și P. Geysens, advocați)
Pârâte: Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene
Concluziile
Reclamantele solicită Tribunalului:
—
declararea acțiunii ca fiind admisibilă și fondată;
—
anularea Regulamentului (UE) 2018/1724;
—
obligarea Parlamentului European și a Consiliului la plata cheltuielilor de judecată.
Motivele și principalele argumente
În susținerea acțiunii, reclamantele invocă cinci motive.
1.
Primul motiv, întemeiat pe încălcarea articolului 4 alineatul (2) TUE
Obligațiile lingvistice pe care le impune Regulamentul (UE) 2018/1724 (1) sunt contrare legislației naționale privind utilizarea limbilor în materie administrativă, astfel cum este consacrată prin Constituție în Belgia. Acest regim lingvistic intern face parte din structura de bază politică și constituțională a statului belgian și ține de identitatea națională a statului belgian. Prin urmare, Regulamentul (UE) 2018/1724 este contrar articolului 4 alineatul (2) TUE, potrivit căruia Uniunea respectă identitatea națională a statelor membre.
2.
Al doilea motiv, întemeiat pe încălcarea articolului 5 alineatele (1) și (4) TUE și a Protocolului (nr. 2) privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității
Obligațiile lingvistice pe care le impune Regulamentul (UE) 2018/1724 nu sunt conforme cu principiul atribuirii (1) și nici cu principiul proporționalității (2):
(1)
Nicio dispoziție din tratat nu conferă Uniunii competența de a reglementa utilizarea limbilor în interiorul administrațiilor publice din statele membre și de către acestea.
(2)
Obligația de a pune la dispoziția publicului o traducere „într-o limbă oficială a Uniunii pe larg înțeleasă de un număr cât mai mare de utilizatori transfrontalieri” [articolul 12 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2018/1724] nu respectă principiul proporționalității și nu conține nicio motivare referitoare la acest principiu. Cerințele lingvistice prevăzute în Regulamentul (UE) 2018/1724 nu sunt proporționale în raport cu obiectivul urmărit.
3.
Al treilea motiv, întemeiat pe încălcarea articolului 3 alineatul (3) TUE, a articolului 22 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, a principiului general al nediscriminării pe motiv de limbă și a principiului egalității între statele membre
Regulamentul (UE) 2018/1724 încalcă articolul 3 alineatul (3) TUE, articolul 22 din cartă, principiul general al nediscriminării pe motiv de limbă și principiul egalității între statele membre întrucât acesta descurajează cetățenii care doresc să se stabilească într-un stat membru care nu este statul lor membru să învețe limba oficială sau una dintre limbile oficiale ale acestui stat și, în plus, întrucât acesta impune generalizarea utilizării unei singure limbi de circulație, care în acest fel, devine de facto limba europeană a administrațiilor și a serviciilor publice.
4.
Al patrulea motiv, întemeiat pe încălcarea principiilor generale al securității juridice și al clarității normelor juridice, precum și a punctului I.2 din Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 între Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană privind o mai bună legiferare
Obligațiile lingvistice pe care Regulamentul (UE) 2018/1724 le impune statelor membre sunt în mod vădit contrare principiilor clarității, preciziei, previzibilității și coerenței. Obligațiile de traducere pe care Regulamentul (UE) 2018/1724 le impune nu sunt clare, nici precise, nici previzibile și nici coerente în ceea ce privește limba în care trebuie să se facă traducerea.
5.
Al cincilea motiv, întemeiat pe încălcarea articolului 291 alineatului (2) TFUE
Punerea în aplicare a obligațiilor de traducere prevăzute în Regulamentul (UE) 2018/1724 impune să se stabilească într-un mod sigur și explicit în ce limbă trebuie să se traducă. Cu toate acestea, normele instituționale ale Regulamentului (UE) 2018/1724 sunt în această privință foarte neclare. Așadar, Regulamentul (UE) 2018/1724 nu respectă echilibrul instituțional delicat prevăzut la articolul 291 TFUE și în Regulamentul (UE) nr. 182/2011 (2) („Regulamentul privind procedura comitetelor”), întrucât permite în mod efectiv Comisiei Europene să eludeze procedura prevăzută în Regulamentul (UE) nr. 182/2011 și să adopte norme pe căi neoficiale.
(1) Regulamentul (UE) 2018/1724 al Parlamentului European și al Consiliului din 2 octombrie 2018 privind înființarea unui portal digital unic (gateway) pentru a oferi acces la informații, la proceduri și la servicii de asistență și de soluționare a problemelor și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1024/2012 (JO 2018, L 295, p. 1).
(2) Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO 2011, L 55, p. 13).
Full & Egal Universal Law Academy