16.9.2019
RO
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
C 312/29
Acțiune introdusă la 5 iulie 2019 — Spectris și Spectris Group/Comisia
(Cauza T-486/19)
(2019/C 312/25)
Limba de procedură: engleza
Părțile
Reclamante: Spectris plc (Egham, Regatul Unit) și Spectris Group Holdings Ltd (Egham) (reprezentanți: C. McDonnell, Barrister, B. Goren și K. Desai, Solicitors, și M. Peristeraki, avocat)
Pârâtă: Comisia Europeană
Concluziile
Reclamantele solicită Tribunalului:
—
declararea inexistenței vreunui ajutor de stat ilegal și (i) anularea articolului 1 din Decizia C(2019) 2526 final a Comisiei din 2 aprilie 2019 privind ajutorul de stat SA.44896 pus în aplicare de Regatul Unit în privința CFC Group Financing Exemption [exonerarea referitoare la finanțarea grupurilor în privința societăților străine controlate], în măsura în care acesta constată că există un ajutor de stat ilicit și (ii) neaplicarea cerinței ca Regatul Unit să recupereze de la reclamante ajutorul de stat pretins ilegal primit în acest context (articolele 2 și 3 din decizia atacată);
—
în subsidiar, anularea articolelor 2 și 3 din decizia atacată, în măsura în care acestea impun Regatului Unit să recupereze de la reclamante pretinsul ajutor de stat;
—
obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
Motivele și principalele argumente
În susținerea acțiunii, reclamantele invocă șapte motive.
1.
Primul motiv, întemeiat pe faptul că decizia atacată este viciată de erori vădite de apreciere a faptelor și normelor relevante
—
În special, se invocă faptul că Comisia nu înțelege modul în care funcționează normele privind societățile străine controlate (SSC) în discuție în ceea ce privește tratamentul profitului financiar necomercial. În plus, decizia atacată a interpretat în mod eronat exonerarea referitoare la finanțarea grupurilor (EFG) drept o scutire fiscală.
2.
Al doilea motiv, întemeiat pe faptul că Comisia a constatat în mod eronat că normele privind SSC constituie o măsură de ajutor în sensul articolului 107 alineatul (1) TFUE și, prin urmare, că normele au conferit un avantaj selectiv anumitor operatori
—
Mai precis, se susține că Comisia a stabilit în mod greșit sistemul de referință pentru evaluarea efectelor normelor privind SSC și a identificat în mod eronat două situații diferite ca fiind comparabile cu situația în care se aplică EFG. Ca urmare a uneia sau a ambelor erori, Comisia a afirmat în mod eronat că aceste norme au conferit un avantaj selectiv anumitor operatori de piață. În plus, Comisia a calificat în mod eronat normele privind SSC drept un set de norme distinct de sistemul global al Regatului Unit de impozitare a societăților, ignorând în același timp alte caracteristici ale sistemului Regatului Unit de impozitare a societăților destinat să funcționeze împreună cu normele privind SSC. Prin urmare, analiza Comisiei cu privire la comparabilitate și selectivitate este viciată de erori vădite de apreciere ale factorilor relevanți și de erori de drept.
3.
Al treilea motiv, întemeiat pe faptul că, chiar presupunând că măsurile în discuție privind SSC constituiau un ajutor în sensul articolului 107 alineatul (1) TFUE, decizia atacată a concluzionat în mod eronat că nu exista nicio justificare care se putea aplica pentru a susține compatibilitatea măsurilor în discuție cu normele Uniunii Europene în materia ajutoarelor de stat. În plus, decizia atacată este irațională și incoerentă, prin faptul că Comisia a acceptat în mod corect că respectivul capitol 9 din partea 9A din Taxation (International and Other Provisions) Act 2010 [Legea din 2010 privind impozitarea (internațională și alte dispoziții)] este justificat în cazurile în care singurul motiv pentru aplicarea unui impozit SSC este testul „capitalului conectat cu Regatul Unit”, pe baza faptului că respectivul test poate fi excesiv de dificil de aplicat în practică dar, în același timp și fără să prezinte o motivare corespunzătoare, Comisia susține că respectivul capitol 9 nu este niciodată justificat în cazurile în care testul privind funcțiile de conducere relevante (SPF) implică aplicarea unui impozit SSC. În fapt, testul SPF este excesiv de dificil de aplicat în practică, astfel încât Comisia ar fi trebuit să constate de asemenea că respectivul capitol 9 este justificat în contextul testului menționat și, prin urmare, să concluzioneze că nu există un ajutor de stat.
4.
Al patrulea motiv, întemeiat pe faptul că, dacă decizia atacată este confirmată, punerea în aplicare a acesteia prin recuperarea pretinsului ajutor de stat de la reclamante ar încălca principiile fundamentale ale dreptului Uniunii, inclusiv libertatea de stabilire și libertatea de a presta servicii, având în vedere faptul că, în cazul reclamantelor, SSC în discuție sunt situate în alte state membre.
5.
Al cincilea motiv, întemeiat pe faptul că ordinul de recuperare care rezultă din decizia atacată este nefondat și contrar principiilor fundamentale ale dreptului Uniunii
6.
Al șaselea motiv, întemeiat pe faptul că Comisia nu a furnizat o motivare corespunzătoare pentru elementele cruciale ale deciziei contestate, precum concluzia potrivit căreia impozitarea SSC în temeiul capitolului 5 partea 9A din Taxation (International and Other Provisions) Act 2010 [Legea din 2010 privind impozitarea (internațională și alte dispoziții)] putea fi aplicată prin folosirea fără dificultate sau fără o sarcină disproporționată a testului SPF.
7.
Al șaptelea motiv, întemeiat pe faptul că decizia atacată încalcă de asemenea principiul bunei administrări, care impune ca Comisia să permită transparența și predictibilitatea în procedurile sale administrative și să își adopte deciziile într-un interval de timp adecvat. Nu este rezonabil să treacă mai mult de patru ani pentru ca Comisia să emită o decizie de deschidere a investigației în prezenta cauză și să adopte o decizie după mai mult de șase ani de la data intrării în vigoare a măsurii contestate.
Full & Egal Universal Law Academy