16.9.2019
RO
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
C 312/38
Acțiune introdusă la 12 iulie 2019 — Corneli/BCE
(Cauza T-501/19)
(2019/C 312/31)
Limba de procedură: italiana
Părțile
Reclamantă: Francesca Corneli (Velletri, Italia) (reprezentant: F. Ferraro, avocat)
Pârâtă: Banca Centrală Europeană
Concluziile
Reclamanta solicită Tribunalului:
—
anularea Deciziei nr. L/LDG/19/182 a Comitetului executiv al BCE din 29 mai 2019, prin care a fost respinsă cererea de acces la decizia BCE privind plasarea Banca Carige S.p.A., cu sediul în Genova, Italia, în regim de administrare extraordinară, și la dosarul aferent, precum și obligarea pârâtei să prezinte și să depună la dosarul cauzei decizia menționată anterior și toate înscrisurile prealabile, pregătitoare, conexe și subsecvente;
—
obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
Motivele și principalele argumente
Prezenta acțiune are ca obiect anularea Deciziei nr. L/LDG/19/182 a Comitetului executiv al BCE din 29 mai 2019, prin care a fost respinsă cererea de acces la decizia BCE privind plasarea Banca Carige S.p.A., cu sediul în Genova, Italia, în regim de administrare extraordinară, și la dosarul aferent, precum și obligarea pârâtei să prezinte și să depună la dosarul cauzei decizia menționată anterior și toate înscrisurile prealabile, pregătitoare, conexe și subsecvente.
În susținerea acțiunii, reclamanta invocă patru motive.
1.
Primul motiv se întemeiază pe încălcarea articolului 4 din Decizia BCE 2004/3 și pe aplicarea eronată a excepției privind confidențialitatea informațiilor, protejată ca atare de dreptul Uniunii.
—
Se arată în această privință că decizia atacată este nelegală, întrucât este lipsită de elemente concrete care să indice părțile confidențiale ale documentului în litigiu, funcția și finalitatea acestora în cadrul BCE și riscul pe care divulgarea lor l-ar prezenta. În cadrul evaluării comparative a diverselor interese, se consideră că interesul concret al micilor investitori de a-și proteja participația, precum și eficiența și transparența guvernanței societare nu pot decât să prevaleze asupra cerinței generale și nemotivate privind protejarea procedurilor de supraveghere.
2.
Al doilea motiv se întemeiază pe lipsa motivării cu privire la caracterul confidențial al documentului solicitat.
—
Se arată în această privință că BCE nu oferă nicio motivare cu privire la caracterul „confidențial” pe care l-ar avea decizia atacată, limitându-se la a afirma în mod clar că protejarea procedurilor sale de supraveghere justifică respingerea cererii de acces.
3.
Al treilea motiv se întemeiază pe încălcarea articolului 7 alineatul (1) și a articolului 8 alineatul (1) din Decizia BCE 2004/3 și pe lipsa motivării.
—
Se invocă încălcarea gravă a articolului 7 alineatul (1) și a articolului 8 alineatul (1) din Decizia BCE 2004/3 și lipsa motivării, întrucât nu sunt îndeplinite condițiile pentru invocarea unei prezumții generale de confidențialitate și întrucât BCE nu a făcut în niciun caz o evaluare concretă a documentelor cu privire la care s-a solicitat accesul.
4.
Al patrulea motiv se întemeiază pe încălcarea dreptului fundamental la o protecție jurisdicțională efectivă (articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene), a articolului 7 alineatul (3) și a articolului 8 alineatul (2) din Decizia BCE 2004/3.
—
Se arată că BCE nu poate să anihileze în totalitate interesele părților destinatare ale deciziei, printre care acționarii băncii, care, în temeiul articolului 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii, au dreptul la o protecție efectivă împotriva așa-numitului „abuz de putere” din partea autorităților publice. BCE a încălcat de asemenea articolul 7 alineatul (3) și articolul 8 alineatul (2) din Decizia BCE 2004/3, întrucât a invocat în mai multe rânduri un volum de muncă excepțional de mare, fără a furniza vreo dovadă în această privință, în scopul de a prelungi cu încă 20 de zile termenul prevăzut pentru răspunsul la cererea de acces formulată de reclamantă.
Full & Egal Universal Law Academy