11.11.2019
RO
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
C 383/66
Acțiune introdusă la 20 septembrie 2019 – Shindler și alții/Comisia
(Cauza T-627/19)
(2019/C 383/75)
Limba de procedură: franceza
Părțile
Reclamanți: Harry Shindler (Porto d’Ascoli, Italie) și alți cinci reclamanți (reprezentant: J. Fouchet, avocat)
Pârâtă: Comisia Europeană
Concluziile
Reclamanții solicită Tribunalului:
—
anularea refuzului explicit din 13 septembrie 2019 al Comisiei Europene de a recunoaște o abținere de a acționa;
—
declararea faptului că Comisia Europeană s-a abținut în mod nelegal să adopte:
—
pe de o parte, o decizie de a proteja cetățenia europeană a reclamanților britanici care au o viață privată și de familie în celelalte state ale Uniunii Europene și care nu au drept de vot pentru a decide cu privire la ieșirea statului lor de origine din Uniunea Europeană exclusiv din cauza exercitării libertății de circulație (15 year-rule), iar acest lucru indiferent de faptul că există sau nu există un acord cu privire la retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană,
—
pe de altă parte, o decizie obligatorie care se aplică în mod uniform în celelalte 27 de state ale Uniunii în care locuiesc britanici, care cuprinde măsuri diverse cu privire la intrarea, la șederea, la drepturile sociale și la activitatea profesională aplicabile în lipsa unui acord cu privire la retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană.
în consecință;
—
constatarea acestei abțineri de acționa;
—
obligarea Comisiei Europene la plata către fiecare dintre reclamanți a sumei de 1 500 de euro pentru cheltuielile lor cu apărarea.
Motivele și principalele argumente
În susținerea acțiunii, reclamanții invocă trei motive.
1.
Primul motiv se întemeiază pe încălcarea drepturilor care decurg din cetățenia lor europeană, iar acest lucru atât în cazul unui acord de ieșire, cât și în lipsa unui acord. În cadrul acestui motiv, reclamanții invocă în special:
—
lipsa recunoașterii în tratatele europene a pierderii cetățeniei europene în cazul ieșirii unui stat membru din Uniune și, prin urmare, o atingere adusă principiului securității juridice;
—
încălcarea principiului proporționalității;
—
încălcarea dreptului la viață privată și de familie.
2.
Al doilea motiv se întemeiază pe abținerea nelegală a Comisiei care nu a adoptat măsuri de constrângere, ci simple recomandări.
3.
Al treilea motiv se întemeiază pe încălcarea prin norma britanică „15-year rule” a principiului contradictorialității, a libertății de circulație și a principiului egalității în ceea ce privește dreptul de vot. Reclamanții consideră în această privință ca regula celor 15 ani menționată este o reglementare națională care dezavantajează anumiți resortisanți ai unui stat membru prin simplul fapt că și-au exercitat libertatea de circulație și de ședere într-un alt stat membru și că aceasta constituie o restricție privind libertățile recunoscute de articolul 21 alineatul (1) TFUE.
Full & Egal Universal Law Academy